Ne puteti urmări și pe:

Momentul redeschiderii Mănăstirii Voroneț a fost marcat marți, 6 aprilie, la Biblioteca Academiei Române, unde a avut loc vernisajul expoziției foto-documentare „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“. În cadrul vernisajului s-a realizat o sinteză retrospectivă a peste 500 de ani de istorie şi cultură pe care Voroneţul, ctitorie a Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare, i-a reprezentat întâi pentru Ţara Moldovei și apoi pentru România toată. Au luat cuvântul președintele Academiei Române – Ioan-Aurel Pop, Preafericitul Părinte Daniel, academicianul Răzvan Theodorescu, stavrofora Irina Pântescu – întâia stareță a Mănăstirii Voroneț și directorul general al Bibliotecii Academiei – profesorul inginer doctor Nicolae Noica. 

„Mănăstirea Voroneț a fost pentru istoria românilor, mai ales a celor de la sud și răsărit de Carpați, o adevărată universitate creștină ortodoxă în vremuri când încă nu se înființau la noi asemenea instituții de educație”, a afirmat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

Expoziţia este deschisă la Sala „Th. Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române şi va rămâne deschisă publicului în perioada 6 – 16 aprilie 2021, putând fi vizitată în intervalul orar 10-14, cu programare la tel. 021.212.82.85. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă vechi manuscrise copiate sau redactate la Mănăstirea Voroneț, precum Sfântul Efrem Sirul, Cuvântări, manuscris slavonesc de la 1550, realizat de Ioan Călugărul, zeci de documente emise de domnitorii Moldovei Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Cumplit, Petru Șchiopu, Alexandru Mavrocordat, Antioh Cantemir, Mihai Racoviță. Între exponate se află, de asemenea, celebrul Codice Voronețean (Noul Testament din secolul al XVI-lea), dăruit Academiei Române în anul 1883 de Ion G. Sbiera, sau Psaltirea voronețeană dăruită Academiei Române de Dimitrie A. Sturdza. Pe simeze sunt expuse fotografii reprezentative ale celebrei fresce care împodobește Biserica „Sfântul Gheorghe“ a Mănăstirii Voroneț, supranumită și „Capela Sixtină a Răsăritului“, monument de artă medievală cu valoare de simbol și putere de exemplu iconografic pentru întreaga pictură murală postbizantină”.

Mănăstirea Voroneţ datează din anul 1488. Ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare, aşezământul monahal a fost construit în 3 luni și 3 săptămâni. În anul 1785, după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, mănăstirea a fost desfiinţată. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reactivarea aşezământului monahal în anul 1991.

„Biserica Mănăstirii Voroneț a constituit nucleul celui mai important centru de spiritualitate, credință și cultură românească al Moldovei vreme de peste trei secole”, menţionează Academia Română. Mănăstirea Voroneţ este considerată „Capela Sixtină a Orientului” pentru fresca exterioară de pe faţada de vest, numită „Judecata de apoi”. De asemenea, „albastrul de Voroneţ” este considerat de specialişti ca unic în lume şi cunoscut ca roşul lui Rubes sau verdele lui Veronese.

Ne puteti urmări și pe: