La 27 noiembrie 1867 s-a născut marele savant naturalist, Grigore Antipa

27 noiembrie 1867: S-a născut la Botoșani savantul Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog, membru al Academiei Române si cel care a reorganizat Muzeul de Istorie Naturală din București, instituție ce azi îi poartă numele.

Când vorbim despre Grigore Antipa, inevitabil ne gândim la muzeul care-i poartă numele și la faptul că a fost un remarcabil , biolog, ihtiolog, zoolog și oceanolog.
Grigore Antipa face parte din aceeași familie spirituală cu Spiru Haret sau Emil Racoviță – a savanților care au dat carierelor lor științifice o orientare practică, axată pe realizarea unor obiective concrete și complexe, cu un mare impact asupra moder­ni­zării societății româ­nești. A fost un cercetător ilustru în mai multe științe ale naturii (biologie, zoologie, ihtiologie, oceanologie) și, totodată, unul dintre primii adepți ai ecologiei.

Lumea muzeelor a fost revoluționată la începutul anilor 1900 de invenția românului Grigore Antipa. Pentru prima dată în organizarea și amenajarea unui muzeu de istorie naturală, în 1907 apar dioramele biologice. Ce este o dioramă?   ,,Un tablou de mari dimensiuni alcătuit din mai multe planuri, reprezentând, de obicei, o scenă istorică sau un peisaj, care, datorită unei iluminări speciale, dă spectacolului impresia realității. Este o prezentare spațială a unui colț de natură în care se expun, în muzee, animale împăiate sau manechine.”
Dr. Grigore Antipa moare la 9 martie 1944 în urma unui atac de anghină pectorală.
Cercetătorul Grigore Antipa este omagiat pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie Naturală de la Bucureşti, cel care şi-a căpătat faima internaţională datorită omului de ştiinţă.

Grigore Antipa s-a născut la 27 noiembrie 1867 în Botoșani și a trăit până la 9 martie 1944, când s-a stins din viața la București. A fost un naturalist, biolog, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. A întreprins primele cercetări de biologie marină, iar cele mai importante rezultate au fost obținute în domeniul hidrobiologiei. Grigore Antipa este considerat precursorul acestui domeniu, atât în Romania, cât și pe plan mondial.În anul 1885 s-a înscris la secţia de Ştiinţe Naturale a Facultăţii de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi.

În anul 1890, face un stagiu la Institutul biologic de pe insula Helgoland din Marea Nordului “pentru a cunoaşte îndeaproape problemele oceanografice şi pescăriile Mării Nordului”.

În 9 martie 1891, Grigore Antipa şi-a susţinut examenul de doctorat, cu lucrarea „Die Lucernariden der Bremer – Expedition nach Ost – Spitzbergen im Jahre 1889”, Ernst Haeckel acordându-i menţiunea Summa Cum Laude.El a renovat total în 1906 Muzeul Național de Istorie Naturală, care acum îi poartă numele și se află în aceeași clădire pe care a organizat-o Antipa însuși în București.  
În perioada reorganizării muzeului, apar în 1907, pentru prima dată în lume, “dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișază fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara.” (wikipedia)În anul 1932, Grigore Antipa înfiinţează la Constanţa Institutul Biooceanografic, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări. Institutul se transformă în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine.

Aflat, timp de peste 50 de ani, la conducerea Muzeului Naţional de Istorie Naturală (care îi poartă astăzi numele), savantul a contribuit cu o serie întreagă de inovaţii privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul şi explicarea colecţiilor, eforturile sale concretizându-se şi într-un tratat referitor la muzeele de istorie naturală, publicat în 1934 şi care s-a bucurat de succes în toată Europa.

Întemeietor al şcolii româneşti de hidrobiologie şi ihtiologie, Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române şi al mai multor academii din străinătate.
 Dr. Grigore Antipa moare la 9 martie 1944 în urma unui atac de anghină pectorală.
Cercetătorul Grigore Antipa este omagiat pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie Naturală de la Bucureşti, cel care şi-a căpătat faima internaţională datorită omului de ştiinţă.