Melodia curentă

Titlu

Artist


Mihail Sadoveanu – scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român

Scris de pe noiembrie 5, 2020

Mihail Sadoveanu – scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român


Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani – d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX.
Urmează  cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnînd cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz.

Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată – Povestiri, Dureri înăbușite, Crîșma lui Moș Precu, Șoimii – în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 ”anul Sadoveanu”.

În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobîndi pămînt ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, Viața Românească. În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare.
În 1928 publică povestirea Hanul Ancuței, aparținînd perioadei de maturitate a scriitorului, fiind un volum de 9 povestiri, o îmbinație ideală a genului epic și liric.
În anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa scot, începînd cu luna ianuarie, revista lunară Însemnări ieșene. La moartea lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu va evoca cu cuvinte elogioase personalitatea criticului de la revista Viața românească.

După anul 1947, scrisul său virează spre ideologia noului regim comunist, publicînd opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit. Ca recompensă pentru această orientare, devine președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcția politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist și se bucură de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta.

În anul 1948 publică romanul Păuna Mică, iar un an mai tîrziu în 1949, Mihail Sadoveanu este ales președinte al Uniunii scriitorilor. Cîțiva ani mai tîrziu, în 1952 publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, capodoperă a genului. În 1954 publică volumul Aventură în lunca Dunării.

În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.

Mihail Sadoveanu se stinge din viață la data de 19 octombrie 1961, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale. Considerat unul dintre cei mai prolifici prozatori români, Sadoveanu rămâne în amintirea românilor în special datorită romanelor sale istorice și de aventuri.

Mihail Sadoveanu | Opere incluse în programa pentru Bacalaureat

  • Hanu-Ancuței (1928)
  • Baltagul (1930)

Mihail Sadoveanu | Opere

Opera lui Mihail Sadoveanu este monumentală, cuprinzând în total peste o sută de volume. Cele mai cunoscute și semnificative opere ale lui Sadoveanu sunt, după cum urmează:

  • Șoimii (1904)
  • O istorie de demult (1907)
  • Apa morților (1911)
  • Neamul Șoimăreștilor (1915)
  • Umbre (1919)
  • Strada Lăpușneanu (1921)
  • Oameni din lună (1923)
  • Ți-aduci aminte (1923)
  • Țara de dincolo de negură (1926)
  • Dumbrava minunată (1926)
  • Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
  • Împărăția apelor (1928)
  • Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929)
  • Depărtări (1931)
  • Creanga de aur (1933)
  • Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
  • Nopțile de Sânziene (1934)
  • Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
  • Cuibul invaziilor (1935)
  • Valea Frumoasei (1938)
  • Frații Jderi (1935-1942)
  • Divanul persian (1940)
  • Anii de ucenicie (1944)
  • Caleidoscop (1946)
  • Nada Florilor (1951)
  • Nicoară Potcoavă (1952)

Opiniile cititorului

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *