Ne puteti urmări și pe:

Restaurarea picturii interioare de la Biserica Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa a fost finalizată, după 20 de ani de la începerea lucrărilor. Recepţia lucrărilor va avea loc sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 12.

„În sfârşit după 20 de ani, Biserica Învierea Domnului a Mănăstirii Suceviţa are finalizată restaurarea picturii interioare. Aşadar, pe 19 septembrie va avea loc inaugurarea lucrărilor de restaurare a picturii murale interioare prin Programul Naţional de Restaurare, lucrări care au început în anul 2000. Suma totală a lucrărilor este de aproximativ patru milioane de lei”, a anunţat astăzi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Oficialul a precizat că lucrările au durat 20 de ani din cauza alocărilor deficitare de fonduri: „Restaurarea unei picturi murale de mari dimensiuni este tradiţional un proces de lungă durată. Restauratorii au lucrat pe mii de metri pătraţi de pictură, care au presupus inclusiv cercetări istorice şi iconografice. Proiectul nu se putea realiza în mai puţin de 10 ani, asta au spus specialiştii încă de la început, însă dublarea acestui timp a depins şi de alocările deficitare din Programul Naţional de Restaurare.”

Construită între anii 1583 şi 1586, Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2015. Mănăstirea este formată din 5 obiective: Biserica „Învierea Domnului” – datând din 1583-1586; chiliile mănăstirii; paraclisul – ce datează din perioada 1583-1586; turnurile de nord-est și nord-vest – datând din secolele XVI-XVII; zidul de incintă, ridicat  în secolele XVI-XVII.

Monumentul cu cele mai multe imagini religioase din ţară

Biserica „Învierea Domnului” a fost pictată în jurul anului 1595, în buna tradiţie specifică domniei lui Ştefan cel Mare, din a cărei linie conducătoare cei trei fraţi Movilă se considerau a fi descendenţi. Este ultima biserică zugrăvită pe faţade, cu aproape jumătate de veac după bisericile „surori“ ale Mănăstirilor Humor, Moldoviţa, Arbore şi Voroneţ.

Este monumentul cu cel mai mare număr de imagini religioase din ţară, un „testament al artei vechi moldoveneşti“, după cum l-a numit cercetătorul de artă francez Paul Henry. De fapt, pictura murală de la Suceviţa încheie epoca marilor creaţii ale secolul al XVI-lea, reprezentate prin monumentele cu pictură exterioară de la mănăstirile sus-menţionate.

Pictura, care respectă tradiţia perioadei lui Petru Rareş (prima jumătate a sec. al XVI-lea), îmbracă fiecare centimentru din interiorul lăcaşului de cult. Unele subiecte au influenţe specifice zonei Munteniei, cum este scena din altar, numită „Cortul Mărturiei“.

Pereţii naosului sunt împodobiţi cu un mozaic miniatural de întâmplări din „Viaţa lui Iisus“, reprezentări ale Sfintei Treimi şi trei imagini ale Genezei. Natura este prezentă din abundenţă prin maci, garofiţe şi viţă-de-vie.

În partea stângă a uşii naosului se află tabloul votiv, din care se desprind figurile membrilor familiei lui Ieremia Movilă. În partea opusă se găseşte un al doilea tablou votiv, care îl înfăţişează pe mitropolitul Gheorghe Movilă – iniţiatorul construirii bisericii – şi pe tatăl fraţilor Movilă, Ioan Movilă, fost logofăt, călugărit la bătrâneţe cu numele de Ioanichie.

Ne puteti urmări și pe: