Ne puteti urmări și pe:

Luni, 27 iulie, creștinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, ocrotitor al medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi care fac parte din Biserica lui Iisus Hristos. Acesta este supranumit “doctorul fără de arginţi”, fapt care arată că Sfântul nu a fost interesat de averi, mulţumindu-se cu ceea ce a avut din rosturile sale. Sfântul Pantelimon este cunoscut ca fiind ocrotitorul medicilor şi tămăduitorul bolnavilor. Mai mult, acesta este un model de doctor, creştin şi slujitor al Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 275 în cetatea Nicomidia, din Asia Mică. La naștere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă “cel puternic în toate ca un leu“. După ce a primit învățătura creștină și botezul de la Sf. Mucenic Ermolae (cel pomenit în calendarul ortodox la 26 iulie), numele său a devenit Pantelimon (“cel cu totul milostiv“).

Încredințat spre educație lui Eufrosin, un medic de renume al acelor timpuri, Pantelimon a devenit un medic foarte priceput și căutat; pentru că nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, el este slăvit printre “doctorii fără de arginți“. Deși foarte tânăr, în curând a ajuns la o cunoaștere desăvârșită (pentru acea vreme) a artei medicale. Însuși împăratul Maximian (unul dintre cei patru tetrarhi care conduceau Imperiul Roman în acea perioadă), care îi remarcase calitățile, intenționa să îl ia la palat ca medic particular. Prin credință și harul primit de la Dumnezeu, Sf. Pantelimon a reușit să vindece un orb din naștere.

Conform tradiţiei creştine, în momentul în care Sfântul a fost decapitat, se spune că din rana sa nu a curs sânge, ci lapte, iar maslinul de care trupul Sfântului era legat a rodit pe loc.

La somația imperativă a împăratului Maximian de a se lepăda de credința cea adevărată, Sf. Pantelimon a refuzat închinarea la idoli și a mărturisit din nou, cu multă tărie, credința sa în Iisus Hristos. Nu s-a lăsat înspăimântat nici de bătăile cumplite la care a fost supus, nici de foc. Supus la diverse chinuri, din porunca împăratului, el a rămas nevătămat. Maximian, văzând puterea credinței lui Pantelimon și refuzul său constant de a se închina zeilor păgâni, a poruncit să fie decapitat. Când i-a fost tăiat capul nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul uscat de care fusese legat martirul a înverzit pe dată și a rodit cu fructe din belșug. Auzind acestea, împăratul a poruncit ca și trupul sfântului și acel măslin să fie arse. Mai târziu, după plecarea soldaților lui Maximian, credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al Sf. Pantelimon și l-au îngropat cu mare cinste pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul.

Capul Sf. Pantelimon se păstrează la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (“Rusikon“) de la Muntele Athos. Părți din moaștele sfântului Pantelimon se află și în România. Ele au fost aduse din Orientul apropiat de către preotul Dimitrie Popescu și donate, în anul 1931, catedralei episcopale din Constanța. Au fost așezate într-o raclă de argint, sub un baldachin, lângă Sfântul Altar.

Surse: Calendarul Ortodox, OrthodoxWiki

Ne puteti urmări și pe: