Ne puteti urmări și pe:

„O serie întreagă de rituri au rolul de a se transfera puterea Sânzienelor şi asupra omului, mai ales asupra tinerilor necăsătoriţi, dar şi asupra celor căsătoriţi, în unele zone folclorice. Amintim strângerea florilor de sânziene în mănunchiuri mari, înainte de răsăritul soarelui, impletirea acestora în coroniţe care se aşează pe cap, dar şi la icoane, stâlpii porţilor, sau la intrarea în târnaţ sau în şură. Gestul are rolul de a atrage asupra fiinţei sau a spaţiului puterea soarelui, dar şi puterea florilor. Aruncarea coronitelor pe casa este un alt gest ritualic cu valoare simbolica, prezent in cadrul acestei sărbători! Se citesc foarte multe semne în modul în care aceste coroniţe cad sau rămân pe acoperiş. Focurile de Sânziene ne trimit tot spre elemente de cult solar. Alături de foc întâlnim forţa apei neîncepute, roua de pe florile de sânziene, fetele, dar şi femeile se scăldau în această rouă. Şi focul şi apa au funcţie de purificare a omului, dar şi a spaţiului, producând anularea vechiului, profanului, răului şi instituind o stare de nou, de sacru şi bine!”


Noaptea de Sânziene este o noapte magică, un moment de linişte, de echilibru, în care se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Se spune că mai ales în această noapte (23-24 iunie, noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul) cei norocoşi pot întâlni Sânzâienele.
Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor.
Spre deosebire de alte personaje mitice, ca Ielele şi Rusaliile, Sânzienele (Drăgaicele) sunt binevoitoare omului, aduc fertilitate culturilor agricole, femeilor căsătorite, păsărilor şi animalelor, dau miros şi puteri tainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor şi apără lanurile de intemperiile naturii.
Astăzi sărbătorim Sânzienele, de numele acestei sărbători fiind legate o serie întreagă de tradiții. Sânzâienele, atunci când nu le este respectată sărbătoarea, devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.
Se știe că sânzienele cântă şi dansează, neputând a fi zărite. Ele transferă rod asupra grânelor, pregătind coacerea.
Dacă nu este ţinuta ziua lor prin nelucru, ele se transformă din fiinţe benefice în persoane cu trăsături malefice, susțin etnologii. Sânzâienele lasă câmpul fără rod, scuturând florile şi mana câmpului, stârnesc vijelii şi chiar prind în vârtejul jocului lor pe cei care nu le-au respectat ziua, producând rătăciri. Despre cei care care spală, coase sau mătură în această zi există credința că vor muri fulgerați.
„O serie întreagă de rituri au rolul de a se transfera puterea Sânzienelor şi asupra omului, mai ales asupra tinerilor necăsătoriţi, dar şi asupra celor căsătoriţi, în unele zone folclorice. Amintim strângerea florilor de sânziene în mănunchiuri mari, înainte de răsăritul soarelui, impletirea acestora în coroniţe care se aşează pe cap, dar şi la icoane, stâlpii porţilor, sau la intrarea în târnaţ sau în şură. Gestul are rolul de a atrage asupra fiinţei sau a spaţiului puterea soarelui, dar şi puterea florilor. Aruncarea coronitelor pe casa este un alt gest ritualic cu valoare simbolica, prezent in cadrul acestei sărbători! Se citesc foarte multe semne în modul în care aceste coroniţe cad sau rămân pe acoperiş. Focurile de Sânziene ne trimit tot spre elemente de cult solar. Alături de foc întâlnim forţa apei neîncepute, roua de pe florile de sânziene, fetele, dar şi femeile se scăldau în această rouă. Şi focul şi apa au funcţie de purificare a omului, dar şi a spaţiului, producând anularea vechiului, profanului, răului şi instituind o stare de nou, de sacru şi bine!”, a concluzionat Delia Suiogan,
etnolog Centrul Universitar

Ne puteti urmări și pe: