Ne puteti urmări și pe:

Prim-ministru: – În debutul  ședinței de guvern vreau să vă dau câteva informații și să abordăm câteva subiecte pe care le consider importante. Știți foarte bine că am fost atacați privitor la funcționarea programului IMM Invest. Datele la zi arată că există peste 4.750 de firme cărora li s-a aprobat creditul, iar plafonul atins până astăzi de creditare este de 3,8 miliarde. Sigur că există deja două bănci care și-au atins  plafonul maxim pe care îl aveau alocat în cadrul programului, iar ritmul de procesare a solicitărilor de creditare, cu garanția dată de stat, va crește în următoarea perioadă, ca atare nu am nici cea mai mică emoție că plafonul de 15 miliarde nu va fi atins.  Sigur, aici va trebui dl ministru, să realocăm plafoanele, dacă e o bancă ce nu procesează solicitările de creditare într-un ritm care este convenabil putem să-i luăm din plafon să-l alocăm către băncile care au celeritate în soluționarea cererilor și iau decizia de acordare a creditelor.

Florin Cîțu: – Exact.Ne uităm la cum evoluează programul, sunt câteva bănci care așa cum ați spus dvs. au ajuns deja la plafon și sunt avansate, dacă mai stăm puțin vedem cum evoluează  lucrurile și mai facem o realocare de plafoane. Dar cred și eu cred că s-ar putea să venim peste o lună să ne gândim dacă trebuia să creștem sau nu plafonul.

Prim-ministru: – Noi aicea am avut de la început un angajament de creștere a plafonului, de altfel în legea promulgată de președinte e o creștere a plafonului, dar trebuie să așteptăm aprobarea CE. Din cauza asta am și suspendat adoptarea unor prevederi din legea de modificare a ordonanței, pentru că noi avem nevoie de aprobarea CE, pentru că aceste modificări afectează schema de ajutor de stat care este aprobată de Comisia Europeană. Am să vă dau câteva date legate de piața forței de muncă, știți foarte bine că foarte mulți analiști, lideri politici din opoziție au prevăzut apocalipsa în domeniul pieței muncii, un șomaj înspăimântător, chiar am  fost acuzați de faptul că nu am luat măsuri. Am să vă dau  numai câteva date. Pe luna mai numărul de cetățeni cu contracte de muncă, nu numărul de contracte de muncă, numărul de cetățeni cu contracte de muncă pe luna mai a anului 2020 a fost mai mic cu doar 14.000 față de numărul de români cu contracte de muncă în luna mai 2019. În condițiile în care aprilie, mai și iunie sunt lunile în care este estimat să se atingă impactul cel mai mare al crizei economice, cu toate astea, măsurile pe care le-am adoptat au apărat locurile de muncă ale românilor, iar lucrul ăsta este demonstrat de date, de cifre. Peste un milion de români au beneficiat de șomajul tehnic și aproximativ 70.000 de români,  persoane fizice autorizate, profesioniști in sensul prevederilor codului civil, au beneficiat de forme de indemnizație de sprijin.După datele pe care le avem, evident, ele sunt în curs de evoluție, până la 700 pe mii de români beneficiază de măsura activă de plataa  41,5% sută din salariu brut pentru angajații care își reiau activitatea în cadrul companiilor în care au lucrat și care au fost în șomaj tehnic, ceea ce arată că practic, nu s-au pierdut locuri de muncă foarte multe în domeniile unde au existat restricții, pentru că pe lângă 750.000 de români,  aproape 700 000  de români care vor beneficia de această măsură activă, noi am păstrat măsura de plata șomajului tehnic pentru angajații din domeniile care au rămas încă sub restricție, iar odată cu noile măsuri de relaxare care vor redeschide activitatea în mai multe domenii de activitate, numărul de persoane afectate, numărul de angajați care lucrează în companiile afectate se va reduce și cu siguranță, foarte mulți dintre cei care încă păstrează șomajul tehnic, odată cu redeschiderea activității își vor relua activitatea și vor beneficia de  măsura pe care am decis-o împreună în guvern. Aș mai menționa că există cerere pe piața muncii. Sigur că disponibilitatea de mână de lucru nu corespunde întotdeauna cu cererea, pentru că întotdeauna e necesar un proces continuu de training, de învățare de noi meserii, de reorientare profesională și aicea va trebui să alocăm resurse semnificative, dar cu mecanisme schimbate, în care să nu mai azvârlim  cu banii în tot felul de programe cum a fost în Postdru  sau în altele. Programezi și să-i direcționăm efectiv spre beneficiari, spre persoanele care urmează să fie angajate și spre companiile care vor să angajeze. În ceea ce privește ratele la bănci, există aproape 200.000 de beneficiari ai  măsurii pe care am adoptat-o de amânare a ratelor la bănci până la data de 31 decembrie . Acești 200.000 de beneficiari sunt doar cei care au beneficiat de ordonanța de urgență emisă de guvern, pentru că înainte de adoptarea actului normativ, mai multe bănci au luat decizia de amânare a plăților, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ. În realitate, numărul beneficiarilor, persoane fizice și persoane juridice care au fost subiectul acestei măsuri de amânare a  ratelor la credit a fost mult mai mare, iar suma totală a ratelor pe care trebuiau să le plătească este situată la 4,6  miliarde de lei. În ceea ce privește concediile medicale, trebuie să știți că am atins un record absolut, în ceea ce privește decontarea concediilor medicale. În luna mai am decontat concedii medicale în valoare de peste 600 de milioane de lei. Ca să înțelegeți mărimea decontărilor, trebuie să știți că decontarea medie pe 2019 a concediilor medicale până am venit noi  la putere până în 4 noiembrie, pe lunile anterioare venirii noastră la putere, decontarea medie a fost de sub 100 de milioane, iar noi pe luna  mai în criză am decontact concedii medicale în valoare de peste 600 de milioane. Ce înseamnă acești bani, înseamnă bani care se întorc la companiile care au plătit concediile medicale pentru angajații care au fost în concedii medicale, înseamnă asigurarea de lichidități în aceste companii, iar asigurarea de lichidități în aceste companii care a fost  un obiectiv pe care l-am urmărit sistematic prin toate măsurile pe care le-am adoptat, au venit în sprijinul companiilor să își mențină capital de lucru, să păstreze o activitate la un nivel cât de cât acceptabil și mai ales să păstreze angajații, astfel încât să reducem la maximum  numărul celor care rămân fără un loc de muncă. Domnul ministru Vela.Din  nou, din nou Ungaria  a luat măsuri care sunt contrare tratatului Uniunii Europene privind libertatea de circulație. Am primit relatări personale inclusiv de la oameni care cunosc personal că nu li se permite tranzitul prin Ungaria, că autoritățile maghiare au instituit iară  niște reguli de tranzitare de către persoanele fizice care călătoresc,  nu în Ungaria,înțeleg dacă vor pentru Ungaria, cine se duce în ?Ungaria să instituie  măsurile specifice de protecție sanitară cum și noi am instituit. Din nou este afectată Libertatea de circulație și chiar mi se pare ciudat că principalele victime sunt cetățenii români. Aici solicitarea noastră este să interveniți de  urgență pe lângă omologul dumneavoastră maghiar să formulați o solicitare fermă privitor la asigurarea libertății de circulație. Sunt  familii care au plecat împreună, un tată care a vrut să ducă fata să își dea examenele și care nu a fost lăsat, părintele să se ducă cu  fata că i  s-a cerut contract de muncă în original și nu i s-a permis tranzitarea Ungariei în prezența unui contract de muncă în original.

Marcel Vela: – Mâine la ora 5:00 sper, o să am și eu videoconferință cu doamna comisar Ilva Johansson pe pactul migrației și o să ridic și problema întâlnită la frontiera cu Ungaria, într-adevăr comportamentul partenerilor maghiari lasă de dorit pentru că noi am avut odată deschiderea inclusiv pe zona transfrontalieră și pe tot  ceea ce a însemnat o liberalizare.

Prim-ministru: – Liberalizarea pe  zona transfrontalieră, toate măsurile pe care le-am luat pentru diferite categorii de cetățeni, inclusiv cetățeni elevi, studenți care au de dat examene. Deci noi am fost extrem de flexibile și extrem de deschiși. Deci trebuie sesizat la nivelul Comisiei Europene pentru că nu putem accepta, o mare parte dintre cetățenii români care se deplasează spre țări din Europa, spre Austria, spre Germania, spre Franța trec prin Ungaria ori e a nu știu câta oară când ni se pun astfel de piedici, izvorâte din acte administrative care parcă sunt cu dedicație. Asta chiar e deranjant. Deci comunicați și cu omologul maghiar și în cazul în care nu renunță la astfel de măsuri discriminatorii și contrare legislației la nivel european trebuie sesizată Comisia Europeană și acționat la nivel european, pentru a se impune respectarea acestor reglementări europene. Da. Dl ministru Oros, două puncte: plățile la hectar și mă interesează când finalizați solicitările de despăgubire pentru fermierii ale căror ferme au fost afectate de secetă.

Oros: – Domnule prim-ministru,aseară, la orele 24,  de fapt  azi- noapte s-a încheiat  campania de depunere a cererilor unice de plată aferente anului 2020. Deși a fost derulată în condiții atipice, pentru că am dorit să protejăm sănătatea salariaților APIA și a beneficiarilor și echipa APIA a elaborat cu resurse proprii o procedură online, încât fermierii să nu fie nevoiți să treacă nici pe la primării, nici pe la APIA, nici pe la bănci, toată această conexiune au făcut-o cei  de la APIA, au reușit să înregistreze o suprafață agricolă cu 170.000 de ha mai mult decât anul trecut.

Prim-ministru: – Adică cereri de de plată pentru o suprafață cu 170.000 mai mult decât anul trecut.

Oros: – Chiar dacă numărul de cereri este mai mic cu 17.000. Asta înseamnă că s-au comasat unele dintre exploatații și avem exploatații mai puține, dar o suprafață agricolă mult mai mare decât anul trecut.

Prim-ministru: – Aicea trebuie să ne planificăm bugetar, poate vedem și la rectificarea bugetară, astfel încât să facem plățile atunci când  fermierii au nevoie de banii respectivi, încât să putem să le alocăm banii când înființează culturile agricole de toamnă și când au alte nevoi.

Oros: – Anul acesta am eliberat acele adeverințe APIA cu două luni mai devreme.Ce înseamnă?Înseamnă că după negocierile pe care noi le-am avut cu băncile, ei  se pot împrumuta pe baza celor adeverințe,într-un cuantum de 85% din suma totală, pe care noi le vom plăti în toamnă. Deci am ajutat mult, pentru că din 16 mai, toți cei care au dorit au beneficiat.

Prim-ministru: – Dar spuneți-mi, băncile acceptă aceste adeverințe ca formă de Garantare a creditelor acordate către fermier?

Oros: – Da.

Prim ministru:  – Am înțeles. În ceea ce privește finalizarea evaluărilor pe secetă?

Oros: – Da, aici avem suprafața totală care a fost [reiese că au fost calamitate din procesele verbale] calamitata este de 1,165.000 de hectare.

Prim-ministru: – Ați efectuate  toate verificările în teren prin sondaj, pentru a verifica veridicitatea solicitărilor, că sunt unii mai  entuziasti și care….

Oros: – Au fost unii declarați, sau a fost declarată suprafața ca și calamitate, a fost de 1  452 000 de  hectare  . Iar in  urma verificărilor s-a ajuns la această suprafață de un 1.165.000 de hectare.

Prim-ministru: – Și aici va trebui să facem o planificare bugetară astfel încât să alocăm resursele pentru acordarea despăgubirilor.

Oros: – Da, până în campania din toamnă care începe la sfârșitul lunii august.

Prim-ministru:    Dar situațiile definitive,  când le finalizați?

Oros: -Când… la sfârșitul săptămânii.

Prim-ministru: – În regulă. Dl ministru Tătaru, ați primit necesarul din partea autorităților ucrainiene  sau domnul Aurescu, cine?

Nelu Tătaru: Da, am discutat cu domnul ministru Aurescu,il  are si  domnia sa,  astazi primim si fila  de  buget de  la  finante si începem licitația.

Prim-ministru: – Trebuie demarată procedura de licitațe, de asemenea împreună cu dl secretar de stat Arafat să pregătiți echipa medicală care se va deplasa în Ucraina pentru a ajuta pe partenerii noștri. Înaintea ședinței de guvern am avut ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență. În cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență am adoptat în unanimitate următoarea hotărâre:

Art. 1: Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.06.2020.

Art. 2: Măsurile de prevenire și control al infecțiilor generate de virusul Sars-cov-2, necesare a fi adoptate începând cu data de 17.06.2020, în contextul epidemiologic actual sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3: Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Față de situația existentă la momentul de față am luat decizia de a face un nou pas în relaxare, în conformitate cu decizia pe care am adoptat-o vineri în ședința de guvern. Se știe că se va permite desfășurarea activităților în centrele comerciale de tip mall, sigur cu excepția cinematografelor, restaurantelor, sălilor de jocuri. Se va relua activitatea pentru sălile de fitness și de aerobic, sigur,  în condițiile stricte care sunt reglementate prin ordin comun de către Ministerul Sănătăți. De asemenea, se reia activitatea în afterschool-uri, grădinițe pe perioada verii, tot în condițiile reglementate prin ordinul comun al ministrului sănătății, ministrului Educației și ministrului muncii.  Se știe că, odată cu sfârșitul, încetarea școlii, încetează măsura de sprijin pe capre am adoptat-o, prin care am asigurat un venit unui părinte, pentru ca părintele să poată să stea acasă cu elevul, în perioada în care au fost suspendate școlile. Odată cu încetarea acestei forme de sprijin, toți acești părinți trebuie să  se reîntoarcă în activitatea profesională, să- și reia munca. Foarte mulți părinți au solicitat, neavând posibilitatea de a apela la alte soluții, în timpul în care sunt la servici sunt la muncă, au apelat la redeschiderea acestor grădinițe și acestor tipuri de activități after school care se desfășoară pe perioada verii. Aicea fiind vorba de copii, rugămintea mea e să fiți foarte activi în verificarea respectării condițiilor care au fost instituite prin ordin. Aici nu  ne jucăm cu sănătatea copiilor, toate regulile pe care le- am stabilit prin intermediul reglementărilor trebuie respectate de cei care desfășoară astfel de activități, pentru a reduce la minimum riscul infectării celor care beneficiază de aceste servicii. Sigur că până la urmă decizia este decizia părinților. Sunt convins că și părinții vor vedea condițiile pe care le oferă diferitele structuri,  entități care asigură aceste servicii și va trebui să ne asigurăm că lucrurile se desfășoară în foarte bune condiții. În plus, față de decizia de vineri am luat decizia de a permite oficierea de slujbe și în interiorul bisericilor, aici aș vrea să fac o precizare. Noi nu am închis bisericile. Bisericile au fost deschise în această perioadă . Singurul lucru care nu s-a permis a fost oficierea slujbelor. S-au permis de exemplu diferitele evenimente pentru botezuri, căsătorii, oficierea de căsătorii, de botezuri, sigur, cu număr limitat de persoane la nivelul familiilor. De asemenea bisericile nu a fost închise, deci cei care au titrat că se redeschid bisericile nu au arătat corect adevărul. Decizia, propunerea formulată de comitetul Național pentru situații de urgență este aceea de a permite oficierea slujbelor și în spații închise, în interiorul bisericilor și în afara bisericilor. Bisericile fiind de mărimi variabile, pentru respectarea condițiilor care vor fi stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății cu secretarul de stat de la departamentul de Culte și cu ministrul Afacerilor Interne, ar fi un număr redus de credincioși care vor putea asista la slujbe din interiorul bisericii. Din acest motiv, oficierea slujbelor se va face pentru credincioși atât în interiorul cât și în afara bisericilor. Aici vor trebui stipulate foarte clar regulile, în special regulile de distanță fizică  de protecție sanitară, regula purtatului  măștii de toți cei care sunt în interiorul bisericii, de asemenea, regulile  de dezinfectare a spațiilor comune, astfel încât să reducem la maximum posibil riscul de transmitere a virusului. Sigur că se reiau și activitățile jocurilor de noroc, aici a fost o adevărată campanie împotriva noastră că dăm drumul la păcănele, așa au zis ei. Jocurile de noroc  nu sunt numai jocurile de pe slot mașini. Jocurile de noroc înseamnă casele de pariuri, înseamnă loteria, înseamnă o serie de alte jocuri de noroc care se desfășoară în baza legii. Ce nu înțeleg cei care ne critică, numai ca să se afle în treabă, este că deciziile pe care le-am luat privitoare la măsurile de relaxare graduala, în pași, pe care le-am luat au fost măsuri care au avut la bază evaluarea riscului epidemiologic și că am luat deciziile de deschidere, acolo unde am  considerat că riscul epidemiologic este mic sau, chiar dacă există un risc epidemiologic,  prin măsurile de protecție care se instituie prin  ordine comune se poate asigura protejarea sănătății cetățenilor. Cam astea sunt, pe scurt, elementele legate de hotărârea CNSU, domnul ministrul Vela:

Marcel Vela: – Domnule prim- ministru, având în vedere că starea de alerta a fost instituită prin Hotărârea Guvernului 394 pe 2020 și încuviințată deja prin hotărîrea Parlamentului numărul 5 pe 2020, stare de alertă ce expiră la sfârșitul acestei zile,  vă solicit includerea pe agenda de lucru a ședinței Guvernului României a proiectului de hotărâre a guvernului privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia,  pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.

Prim-ministru: – Prelungirea stării de alertă cu o perioadă de 30 de  zile .

Marcel Vela: – 30 de zile din acest moment.

Prim-ministru: – De acord? Alte propuneri pe ordinea  de zi domnul ministru Chițu.

Florin Cîțu: – Domnule premier, propun pe ordinea de zi a ordonanței de urgență privind luarea unor măsuri fiscale, modificarea unor acte normative și abrogarea unor termene.

Prim-ministru: – Este vorba de prelungirea unor măsuri pe care le-am adoptat în starea de Urgență starea de alertă și destituirea unor măsuri fiscale gen impozitul special…

Florin Cîțu: – Scutirea pentru o perioadă de 90 de zile a unor contribuabili care intră sub incidența codului specific și aici avem codul hotelurilor și alte facilități de cazare similare, facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, camp-uri și tabere, alte servicii de de cazare, restaurante, unități de alimentație, catering pentru evenimente, alte servicii de alimentație, baruri și alte servicii de distribuire a băuturilor.

Prim- ministru: -Să nu uitați și de discuțiile pe care le-am avut în sectorul ospitalității, cu horeca, în special cu cei care au plaje în administrare. Ne-am angajat ca să-i scutim de una din cele 3 rate pe care trebuie să le plătească pentru plajele pe care le au în administrare.

Florin Cîțu: – Este o propunerea care vine de la Ministerul Mediului și cred că o vom adăuga la…

Prim-ministru: – Da, de acord cu introducerea pe ordinea de zi? Alte propuneri? Ascult.

Ministru: – Dle prim-ministru. Vă rog să fiți de acord cu introducerea pe ordinea de zi a proiectului de  hotărâre de guvern privind funcționarea și organizarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Prim ministru: – E necesară în urma adoptării ordonanței 77 pe 2020. Am înțeles. De acord. Dna ministru, aveți vreo veste bună?

Ministru Anisia: – Da, avem o veste bună. Dle prim-ministru, vă rog să fiți de acord  să fie introdus proiectul de hotărâre privind repartizarea unor  sume  din transferul din bugetul de stat către bugetele locale prevăzute în bugetul MEC pentru finanțarea în anul 2020 a unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ preuniversitar de stat. Este vorba de fapt de repartizarea unor sume pentru continuarea lucrărilor  de amenajare a grupurilor sanitare sau finanțarea lucrărilor de amenajare a unor grupuri sanitare și asigurarea cu utilități a acestora la unități de ănvățământ preuniversitar de stat.

Prim-ministru: – Adică e vorba de mutarea in interiorul școlilor a grupurilor sanitare la acele școli unde grupurile sanitare nu sunt astăzi în interiorul școlilor, da.

Ministru Anisia: – Exact.

Prim-ministru: Pentru câte școli e finanțarea?

Ministrul Anisia: – Este vorba despre 375 de unități de învățământ preuniversitar.

Prim-ministru: – Bine, de acord. Alte propuneri?

Mulțumesc mass-mediei.

Sursa text: https://www.facebook.com/guv.ro/videos/564721277551244/?v=564721277551244

Ne puteti urmări și pe: