Ne puteti urmări și pe:

Marele povestitor clasic al literaturii române Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839/1 martie 1837, în satul Humulești din județul Neamț. Autorul declara cu umor : „Eram și eu un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești.”

Data naşterii lui Ion Creangă nu este certă, existând două variante: una este indicată de un document privind nou-născuţii din Humuleşti, ce precizează data de 10 iunie 1839 pentru naşterea lui Ion Creangă. Cealaltă variantă o reprezintă data de 1 martie 1837.

Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern (“tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni, unde continuă școala. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.

De remarcat este faptul ca în 1875 îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului nostru național, scrie cele mai importante opere ale sale. S-au împrietenit în scurt timp, Eminescu fiind cucerit de hazul lui Creangă, de felul în care rostea vorbele, proverbele și
zicătorile din popor, de mintea ageră pe care o avea.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: poveştile „Capra cu trei iezi”, „Dănilă Prepeleac”, „Fata babei şi fata moşului”, „Povestea lui Harap Alb”, „Ivan Turbincă”, „Povestea porcului”, „Punguţa cu doi bani” şi „Soacra cu trei nurori”; povestirile „Moş Ion Roată şi Unirea”, ‘„Păcală”, ‘„Prostia omenească”, „Ursul păcălit de vulpe” şi evident romanul autobiografic „Amintiri din copilărie”.

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii de-a mijoarca şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”, fragment din ,,Amintiri din copilărie”.

Ion Creangă a trecut la cele veșnice în data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul ieșean Țicău. A fost înmormântat în 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași.

Despre Ion Creangă “Dicţionarul Scriitorilor Români” aminteşte că George Călinescu, în inegalabila monografie pe care i-o dedică, face din el un personaj, o legendă.

,,Adevărul e că un artist precum Creangă se iveşte o singură dată în istoria unui popor, şi atunci numai într-un moment de graţie. Este fără îndoială genial, ca orice scriitor despre care se poate spune că are simţul genial instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat. Opera sa este expresia uimitoare a bunului-simţ şi a unui suflet elementar, încremenit în formule neschimbătoare, eterne. În totul, un spectacol de măreţie simplă inanalizabilă!”

Surse: Wikipedia, Școala Junimea Română

Ne puteti urmări și pe: