Ne puteti urmări și pe:

Execuția mareșalului Ion Antonescu a avut loc pe 1 iunie 1946, la ora 18:03, la Jilava.

Mareşalul Ion Antonescu a fost executat, la data de 1 iunie 1946, în curtea închisorii de la Jilava. Fostul conducător al statului român a fost condamnat la moarte de către Tribunalul Poporului fiind acuzat de faptul că s-a alăturat Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi de crime împotriva evreilor.
Executia mareșalului Ion Antonescu a avut loc pe 1 iunie 1946, la ora 18:03, la Jilava. Inline image Mareşalul Ion Antonescu a fost executat, la data de 1 iunie 1946, în curtea închisorii de la Jilava. Fostul conducător al statului român a fost condamnat la moarte de către Tribunalul Poporului fiind acuzat de faptul că s-a alăturat Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi de crime împotriva evreilor. Procesul mareşalului Ion Antonescu şi a apropiaţilor săi a avut loc între 6 şi 17 mai 1946. La finalul procesului au fost condamnaţi la moarte Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu Ion Antonescu (n 14 iunie 1882 - d. 1 iunie 1946 ) a fost un militar și om de stat român, ofițer de carieră, (general), șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”. La propunerea lui Horia Sima, șeful Mișcării Legionare a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri de către Carol al II-lea. În contextul pierderilor teritoriale din 1940, Ion Antonescu l-a constrâns pe rege să abdice în favoarea foarte tânărului principe moștenitor Mihai (sub a cărui domnie nominală a guvernat cu puteri dictatoriale). Partidele democrate au refuzat să colaboreze cu Statul Național-Legionar, desființat ca urmare a Rebeliunii legionare din 21–23 ianuarie 1941. După acea dată, Antonescu a girat singur exercitarea puterii de stat, făcându-se responsabil pentru atrocitățile comise împotriva evreilor și romilor în România și în teritoriile controlate de statul român. Ion Antonescu a decis intrarea României în Al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui Adolf Hitler că teritoriile românești pierdute în 1940 ca urmare a Dictatului de la Viena și Pactului Ribbentrop-Molotov vor fi retrocedate României. Politica sa externă profund falimentară s-a dovedit, inițial, câștigătoare, România reușind să dobândească pentru scurt timp teritoriile cedate Uniunii Sovietice și Transnistria. Soarta războiului antisovietic fiind întoarsă la Stalingrad și teritoriile estice ocupate de Armata Roșie, Antonescu a fost demis de la conducerea statului de către rege, prin lovitura de stat de la 23 august 1944, fiind arestat și predat spre pază comuniștilor, apoi deținut în Uniunea Sovietică. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava. Vişinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareşalul Ion Antonescu. Această informaţie apare într-o carte publicată de Cicerone Ioniţoiu, deţinut politic şi autor al unor lucrări de referinţă în domeniul represiunii comuniste. Conform cu raportul oficial aflat în custodia Arhivelor Statului, citat de istoricul Florian Bichir, întrebat despre ultima sa dorinţă, Ion Antonescu a cerut să fie executat de militari şi nu de gardienii închisorii", dar a fost refuzat. „Înainte de execuţie, Ion Antonescu a exclamat: „Iar ţie, popor ingrat, nu-ţi va rămâne nici măcar cenuşa mea". Cenuşa Mareşalului Antonescu a fost răspândită de bolşevici în locuri secrete. Citeste mai mult: adev.ro/pbcmye

Procesul mareşalului Ion Antonescu şi a apropiaţilor săi a avut loc între 6 şi 17 mai 1946. La finalul procesului au fost condamnaţi la moarte Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu
Ion Antonescu (n 14 iunie 1882 – d. 1 iunie 1946 ) a fost un militar și om de stat român, ofițer de carieră, (general), șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României cu titlul de „Conducător al Statului”.
La propunerea lui Horia Sima, șeful Mișcării Legionare a fost numit președinte al Consiliului de Miniștri de către Carol al II-lea. În contextul pierderilor teritoriale din 1940, Ion Antonescu l-a constrâns pe rege să abdice în favoarea foarte tânărului principe moștenitor Mihai (sub a cărui domnie nominală a guvernat cu puteri dictatoriale). Partidele democrate au refuzat să colaboreze cu Statul Național-Legionar, desființat ca urmare a Rebeliunii legionare din 21–23 ianuarie 1941. După acea dată, Antonescu a girat singur exercitarea puterii de stat, făcându-se responsabil pentru atrocitățile comise împotriva evreilor și romilor în România și în teritoriile controlate de statul român.

Ion Antonescu a decis intrarea României în Al Doilea Război Mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui Adolf Hitler că teritoriile românești pierdute în 1940 ca urmare a Dictatului de la Viena și Pactului Ribbentrop-Molotov vor fi retrocedate României. Politica sa externă profund falimentară s-a dovedit, inițial, câștigătoare, România reușind să dobândească pentru scurt timp teritoriile cedate Uniunii Sovietice și Transnistria.
Soarta războiului antisovietic fiind întoarsă la Stalingrad și teritoriile estice ocupate de Armata Roșie, Antonescu a fost demis de la conducerea statului de către rege, prin lovitura de stat de la 23 august 1944, fiind arestat și predat spre pază comuniștilor, apoi deținut în Uniunea Sovietică. La 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava.

Vişinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareşalul Ion Antonescu. Această informaţie apare într-o carte publicată de Cicerone Ioniţoiu, deţinut politic şi autor al unor lucrări de referinţă în domeniul represiunii comuniste.

Conform cu raportul oficial aflat în custodia Arhivelor Statului, citat de istoricul Florian Bichir, întrebat despre ultima sa dorinţă, Ion Antonescu a cerut să fie executat de militari şi nu de gardienii închisorii”, dar a fost refuzat. „Înainte de execuţie, Ion Antonescu a exclamat: „Iar ţie, popor ingrat, nu-ţi va rămâne nici măcar cenuşa mea”. Cenuşa Mareşalului Antonescu a fost răspândită de bolşevici în locuri secrete.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcmye

Ne puteti urmări și pe: