Ne puteti urmări și pe:

https://doxologia.ro/mitropolia -moldovei-bucovinei/arhiepiscopia-sucevei-radautilor

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor (1929-2020)

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis vineri, 22 mai 2020, în cadrul slujbei de înmormântare a Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor (1929-2020)

Împreună cu întreaga Biserică Ortodoxă Română am primit cu profundă durere în suflet vestea trecerii din această viaţă a Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților.

Lucrarea sa pastorală, misionară, duhovnicească, culturală şi socială pentru binele Bisericii, am evocat-o cu multă preţuire anul trecut, în 25 august 2019, la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, în cuvântul adresat cu acea ocazie, pe care l-am intitulat: „Un ierarh evlavios şi harnic – Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor la 90 de ani de viaţă”.

Cu mult zel misionar şi cu multe eforturi susţinute, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a desfăşurat ample activităţi în eparhia sa. Printre acestea se numără redeschiderea mai multor sfinte lăcaşuri care au fost închise în perioada comunistă, zidirea de multe biserici noi, înfiinţarea de noi protopopiate, precum şi înfiinţarea de noi aşezăminte monahale.

În paralel cu zidirea noilor locașuri de cult, care reprezenta o necesitate liturgică reală a Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a susținut şi activitatea de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a bisericilor şi mănăstirilor monumente istorice din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților, adevărate altare ale memoriei poporului român şi nepreţuite opere de artă eclesială, înscrise în tezaurul de valori ale patrimoniului cultural național şi mondial.

Urmând învățăturii Sfintelor Scripturi şi ale Sfinților Părinţi ai Bisericii, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a străduit ca în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să fie înmulțite faptele iubirii milostive, prin înfiinţarea mai multor instituții şi aşezăminte social-filantropice în vederea ajutorării orfanilor şi copiilor din familii cu posibilități financiare limitate (3 aşezăminte pentru copii), precum şi pentru ajutorarea persoanelor în vârstă sau defavorizate, ocrotite în 9 cămine de bătrâni.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

IPS Teofan: „Părintele Arhiepiscop Pimen ne va lipsi multora dintre cei care încă suntem în valea plângerii acestei lumi”

Iubit popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților,

Iubiți frați preoți și cinstiți viețuitori ai sfintelor mănăstiri,

Îndurerată familie,

Bărbat după inima Domnului, care a făcut voia Sa, îndrăznim și noi a mărturisi despre alesul lui Dumnezeu, Părintele Arhiepiscop Pimen.

A fost iubit de Dumnezeu pentru că s-a străduit să asculte glasul Stăpânului ceresc, să-I înțeleagă mesajul și să-I împlinească porunca.

Mărturisea cineva: „A fost un om bun, un ierarh integru, călugăr adevărat, moșul tuturor ierarhilor din Sfântul Sinod. Mi-a fost drag…”.

Toți îi erau dragi, îndeosebi bătrânii și copiii. Avea o mare slăbiciune: nu accepta ca un bătrân să fie bolnav și părăsit.

Era necruțător în fața trădării, lașității și micimii sufletești. Acum s-a înfățișat înaintea Dreptului și Milostivului Dumnezeu. Avem încredințarea că Hristos Domnul l-a primit în Împărăția Sa, alături de Părintele Iachint de la Putna, Patriarhii Iustin și Teoctist, de mulțimea de preoți. Avem și nădejdea că Dumnezeu i-a iertat și păcatele pe care, ca om, le-a săvârșit. L-a iubit, slujit și mărturisit pe Dumnezeu cu întreaga-i ființă și în aceasta se înrădăcinează nădejdea că a fost primit în lumea drepților.

Îl rugăm să ne ierte pentru cele ce i-am greșit și să ne inspire să mergem pe calea pe care a străbătut-o el.

Veșnică să-i fie pomenirea!

† Teofan,

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

PS Damaschin: „A venit această boală ca să fiți, și în ultimele zile ale vieții, împreună cu cei năpăstuiți, cu cei în durere, cu cei bolnavi”

Înaltpreasfințiile Voastre,

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Iubiți credincioși,

Dacă l-aș fi întrebat pe Înaltpreasfințitul Părinte Pimen cum să-mi întocmesc aceste rânduri, mi-ar fi zis: Puține cuvinte! Nu poți cuprinde niciodată totul, ci, așa, ceva! Să fie „bob numărat”. Nu știu dacă voi putea întru totul să-i împlinesc dorința, dar mă voi strădui, așa cum un fiu care s-a simțit ocrotit și iubit trebuie să-și asculte părintele duhovnicesc.

Ne luăm rămas bun de la Părintele nostru Arhiepiscop. Bucovina i-a devenit adevărata casă și de acum, așa cum și-a dorit, își va odihni trupul tot aici, în pământul Bucovinei.

N-a existat cred că sat bucovinean pe unde pașii săi să nu fi călcat. Mâinile lui nu doar au binecuvântat pe credincioșii din Bucovina, ci s-au împreunat cu ale meșterilor atunci când a ridicat case pentru cei săraci. Nu doar rasă smerită și odăjdii sfinte a purtat Părintele nostru Pimen, ci și halat de salahor sau, nu de puține ori, frumos pieptar înflorit bucovinean.

A fost și va rămâne Părinte al Bucovinei, trăind durerile și bucuriile ei, așa cum le-a simțit iscusit ilustrate de Balada lui Ciprian Porumbescu ori Doina lui Mihai Eminescu.

Mai presus, însă, i-a iubit pe oameni; ne-a iubit pe noi, preoții, monahii și credincioșii din Bucovina. De aceea, în numele acestora, îndrăznesc a rosti acum, cu smerită recunoștință:

Înaltpreasfinția Voastră, Părintele nostru Arhiepiscop Pimen, din adânc de inimă Vă mulțumim.

Și când vom da de greutăți, ne vom aduce aminte de cum ați trecut cu multă înțelepciune prin vremi mai grele ca ale noastre și că nu v-ați trădat nici credința, nici neamul, nici năzuințele.

Ne-ați iertat când am greșit și nu ne-ați pedepsit cât am fi meritat.

Ați purtat sarcinile noastre, ca un părinte, și noi ne cerem iertare, acum, că n-am arătat îndeajuns purtare de fii adevărați.

A venit această boală ca să fiți, și în ultimele zile ale vieții, împreună cu cei năpăstuiți, cu cei în durere, cu cei bolnavi, cu Bucovina iubită, dar atât de încercată și îndurerată de această molimă. Ați purtat-o pentru păcatele noastre, singur și departe, dar atât de aproape în duh de cei pe care îi iubeați. Și pentru aceasta, vă rugăm, iertați-ne.

Și iertați-i și pe cei care v-au judecat, acum, ori mai înainte, pe cei care v-au vorbit de rău, pe cei care nu v-au înțeles zbuciumul, neodihna și durerea. Acum, luându-ne rămas bun, Îl rugăm pe Dumnezeu să vă ierte și pe Înaltpreasfinția Voastră de tot ceea ce, ca om în lume viețuind, veți fi greșit, cu voie ori fără de voie.

Cerul vă este de acum, nădăjduim, noua casă, dar nu uitați, vă rugăm, Înaltpreasfinția Voastră, nici Bucovina cea dragă. Rugați-vă pentru noi. Ocrotiți-ne. Luminați-ne. Ajutați-ne pe mai departe, că e greu să rămâi fără de tată, fără de părinte.

Fie-Vă, Părinte Arhiepiscop Pimen, neuitată pomenirea în veci de veci. Amin.

https://doxologia.ro/mitropolia-moldovei-bucovinei/arhiepiscopia-sucevei-radautilor

Ne puteti urmări și pe: