Ne puteti urmări și pe:

Declarații de presă susținute de Ministrul Finanțelor Publice din România, Florin Cîțu

Florin Cîțu: -„Vă mulțumim că ați acceptat să urmăriți prezentarea noastră la Ministerul Finanțelor Publice despre situația economică. Am așteptat câteva zile pentru a afla datele pentru luna aprilie, pentru că luna aprilie este prima lună în care am fost în totalitate în stare de urgență. Este prima lună în care am avut și măsuri de Guvernului deja implementate, măsuri care deja au început să fie aplicate din luna martie, chiar în aprilie și avem și câteva efecte. Astăzi voi prezenta va avea structura în trei părți, în prima parte am să vorbesc despre situația bugetară, finanțele pe luna aprilie și câteva perspective, în partea a doua am să vă dau câteva informații despre IMM Invest, iar în partea a treia am să prezint cum vedem noi evoluția economiei în 2020.
Declarații de presă susținute astăzi de ministrul Florin Cîțu

Pe baza informațiilor pe care le-am luat până acum din economie și pe baza modelor macroeconomice pe care le folosim de la Ministerul finanțelor publice.
Am să încep cu o discuție despre împrumutul pentru am văzut că iarăși a revenit în spațiul public această marotă a împrumuturilor, că ne împrumutăm la finanțe. De la începutul anului știți foarte bine că în prima parte a anului am avut această discuție, am explicat că România are un deficit, are venituri mai mici decât cheltuieli, acest deficit trebuie finanțat și ca să finanțăm avem două variante: ori introducem taxi sau, pe termen scurt, bineînțeles, ori trebuie să ne împrumutăm. Am ales varianta împrumuturilor, este o variantă mai bună din orice punct de vedere. În același timp, am lucrat și o să vă spun, o să vedeți că vorbim despre venituri, am lucrat la îmbunătățirea modului în care lucrează la ANAF, pentru că pe termen lung și sustenabil, cea mai bună soluție este de creștere a veniturilor la buget, printr-o colectare mai bună și voi explica acest lucru. Ne împrumutăm, ne-am împrumutat la începutul anului și acest lucru ne-a salvat, să știți, pentru că imediat când au apărut primele semne ale crizei, toate piețele financiare din lume s-au blocat și inclusiv cele din România și dacă nu aveam acei bani, am fi avut probleme în acel moment, dar ne-am împrumutat, am fost precauți și am trecut, nimeni n-a simțit în economie că era o situație dificilă pe piața financiară.

În acel moment, bineînțeles, Banca Centrală a intervenit spre sfârșitul lui martie și lucrurile s-au restabilit dar lucrurile sunt dificile pe piața financiară, mai multe despre asta în partea a treia a prezentării.

Pentru luna aprilie, pentru că trebuie să știți pe ce se duc banii, dar am împrumutat mai ieftin în 2020, decât s-a împrumutat guvernul PSD în 2019 în luna aprilie, cu un punct procentual mai ieftin, dar trebuie să spun și pe ce s-au dus banii în 2020. În primul rând pe cheltuieli de personal în aprilie, în valoare de 8,8 miliarde de lei, atenție, mai mici cu 53 de milioane de lei față de luna martie, asta înseamnă că s-a făcut economie în special prin telemuncă, deși au fost introduse și stimulente, au fost plătiți bani mai mulți pentru anumite sectoare și pentru doctori, am reușit să economisim bani prin acest sistem. Asistență socială, care include și pensiile, 11miliarde de lei. Aici o mare parte, bineînțeles cam 70% din acești bani sunt doar pensiile, au fost plătite la timp, chiar în avans în aprilie, pentru anumite persoane, nimeni nu a simțit vreo problemă pe piețele financiare. Au avut în plus în aprilie indemnizații acordate pe perioada suspendării temporale a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, acel șomaj tehnic, plăți pentru șomaj tehnic, 312 milioane de lei, plata pentru șomaj, poate șomaj normal, 61 milioane de lei, în creștere cu 4 milioane față de luna martie. Tot ca o măsură a Guvernului, au fost plătite 96 milioane lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniști, șomaj tehnic pentru alți profesioniști, cei care aveau cabinete medicale, stomatologice și alte activități. Alți profesioniști. În plus, s-au plătit concedii medicale în valoare de 365, 366 de milioane de lei, media până atunci era în jur de 100 de milioane. În cele două luni, martie și aprilie au fost plătite concedii medicale de aproape 900 de milioane de lei, până atunci media era de 100 de milioane de lei platite. Și la bunuri și servicii s-au plîtit în plus 1 miliard de lei, atât în martie cât și în aprilie pentru medicamente, echipamente pentru spitale și au returnat în cele două luni de zile și în aprilie și în martie, am rambursat TVA în jur de peste 6 miliarde, de lei.

Acești bani s-au dus în economie, în aprilie, cam așa arată de fapt o execuție sau cheltuielile pe o lună la servicii v-am arătat și pentru martie și aprilie. Și aici se duc banii banii, dar de asta ne împrumutăm, banii se duc pentru aceste cheltuieli, în special. Aceste cheltuieli au fost, sunt lucruri pe care deja le aveam în buget, în plus a fost șomajul tehnic și cheltuielile cu sănătatea, bunuri și servicii, medicamentele deci ceea ce, cheltuielile care au crescut au fost pentru medicamente, pentru plată concedii medicale, să ducem la zi aceste lucruri și bineînțeles, rambursarea TVA. Sper că subiectul cu împrumutul este închis.
În continuare, mă voi asigura că nu vor exista întârzieri la plata, a salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, tot ce este nevoie și bineînțeles că mă voi asigura că vom lua la cel mai bun preț din piață, vom economisi bani față de guvernele anterioare, chiar dacă și România și familia europeană este astăzi în criză.
Pe partea de venituri aici, bineînțeles că în martie, ați văzut, toți ați văzut execuția, în martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri am explicat că sunt măsuri pe care le-a luat acest guvern. Au fost, am injectat mai mulți bani prin rambursare TVA, amânări de plată, impozite, etc. Vreau să spun că acele măsuri au dat rezultate, acele măsuri plus măsurile pe care le-am luat pe domeniul fiscal- bonificațiile pentru plata impozitului pe profit pentru micro întreprinderi, întreprinderi mari, mici și mijlocii și am depășit încasările anului trecut în aprilie 2020, am încasat mai mult decât anul trecut. Bineînțeles că este un lucru bun, dar asta nu înseamnă că situația este roz, că situația este perfectă. Încasăm mai bine, avem rezultate, dar în același timp au crescut cheltuielile. Cheltuielile au crescut foarte mult, cheltuielile pentru sănătate înspecial față de ceea ce avem, știți foarte bine că deficitul pe anul acesta crește cu 3 puncte procentuale. De aceea încasările sunt bune, sunt mai bune decât anul trecut, avem rezultate dar trebuie să fie mult mai bune ca să nu avem probleme pe viitor. De aceea nu trebuie să luăm această informație, este o informație care arată clar că informatizarea ANAF, faptul că am luat acele măsuri cu rambursarea TVA, cu plata concediilor medicale, măsurile de bonificații pentru companii, ale celor care plătesc impozitul pe profit, au dat rezultatele. Dar trebuie, pentru ca tot anul să fie mai bun, trebuie să avem rezultate mult mai bune. Dar aprilie arată deocamdată OK și vă spun că și perspectivele pentru luna următoare arată bine, pentru că ce au declarat companiile că au de plată este mai mare decât ne așteptam, este clar că și în luna următoare vom colecta. Repet, este o informație care trebuie luată, trebuie văzută din mai multe puncte de vedere, da, încasăm și reușim să încasăm mai bine decât ne așteptam, dar nu ajunge. Cheltuielile pe care le avem la buget, în special pentru sănătate sunt mult mai mari decât avem în acest moment nevoie.
Despre execuția bugetară bineînțeles că vom mai vorbi în perioada următoare dar era important să vedem impactul măsurilor luate în aprilie, era important să vedem cum arată economia, cum răspund agenții economici la aceste măsuri. La discuțiile pe care le-am avut, aproape zilnice, cum răspund piețele financiare la ceea ce facem noi și deocamdată vedem că deși este o criză internațională, deși sunt probleme peste tot în lume, am reușit să plătim toate cheltuielile la tim, am reușit să finanțăm și cheltuieli mai mari la costuri mai mici.
În acest moment, lucrurile arată OK dar încă nu am trecut peste hop, am să mă opresc aici cu discuția despre execuția bugetară, vom avea discuția aceasta în timpul lunii, am să trec la IMM invest și aici am câteva lucruri să vă prezint. Avem informațiile la zi, un total de 37 de mii de cereri care înseamnă un număr de 494 500 de angajați, sunt întreprinderi mici, 8 200, întreprinderi mijlocii 2 400 și microîntreprinderi 26 300 deci cele mai multe sunt microîntreprinderi. Avem câteva date și pe județe și nu aici nu este surpriză, dar cele mai multe cereri vin din București 7 200, urmat de Cluj 2 000, Ilfov 1 700, Constanța 1 600, Timiș 1 500, Brașov 1 400, Bihor 1 300, Prahova 1 300 și după aceea urmează în descreștere.
Sectoarele în care avem cereri funcție de CAEN, cele mai multe cereri, 2 500 de cereri sunt din transporturi, crește și transportul prin conducte. Aici este codul CAEN. 2 000 din construcții de clădiri, 1 500 restaurante și alte activității de servicii alimentație, 1 100 fabricarea băuturilor, 898 comerț cu amănuntul cu excepția auto-moto, 816 activități ale Direcțiilor Centrale ale Birourilor Administrative, 789 comerț cu ridicata și amănuntul, 660 activități juridice și contabile. Restul sunt CAEN –uri intră pe clasificări mai mici.
La tot la IMM Invest aș vrea să vă spun că astăzi, la 7 zile după cea fost făcută prima cerere, avem și o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă. Deci avem astăzi este prima companie care a primit o investiție și de capitală și pentru capital de lucru și pentru investiții, este prima companie care primește după șapte zile. Cred că este cea mai, este un record pentru un astfel de sistem. Ne uităm la IMM Invest, cum va funcționa bineînțeles că apar discuții dacă plafonul trebuie mărit sau nu. Haideți să vedem întâi cum funcționează acest plafon de 15 miliarde de lei, vedem cât, când se epuizează și dacă se epuizează și apoi, bineînțeles că suntem pregătiți. Dacă programul este un succes, să extindem plafonul. Deocamdată, am vazut ceea ce face acest program foarte bine. Și de fapt rolul acestui program este acela de a permite acelor companii, acelor IMM-uri care nu ar fi putut să aibă acces la finanțare, să aibă acces la finanțare pentru că sunt în parteneriat cu statul român. În România, bineînțeles știm foarte bine că sunt peste 400 000 de IMM-uri, dar foarte puține, sub 30 000 de IMM -uri aveau credite în bănci. Odată cu criza economică și din sănătate, bineînțeles că indicatorii acestor companii s-au înrăutățit. Fără acest tip de program, fără un program în care statul garantează o mare parte din împrumut, ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite. Este, aici este rolul acestui instrument, unde statul își asumă, alături de sistemul financiar- bancar un risc, dar în același timp știm foarte bine că este un risc care va plăti în viitor, pentru că cei care iau astăzi împrumuturi vor duce economia mai departe.
Astăzi vor fi discutate în Comitetul Interministerial măsurile pe care le-am văzut aseară pentru companii mari. Sper să venim cu acestea, joi, în ședința de guvern, să fie aprobate și bineînțeles, și acolo vom umbla la plafon, trebuie să avem un plafon mai mare. Principiul este același: suntem alături de sectorul privat în această perioadă, venim și ne asumăm riscuri împreună cu sistemul financiar-bancar pentru că avem încredere că sectorul primar va lua acești bani, îi va investi mai departe și va ajuta să crească economia.
Aceasta despre IMM Invest.
Despre celălalt program, combinarea ratelor la bancă, la plata ratelor la bancă, au fost prezentate și astăzi de domnul prim ministru informații, ce aș putea să dau în plus, sunt, e adevărat, 270.000 de cereri către bănci, dar acestea includ cerei și pentru programele pe care au băncile care nu-s legate de Ordonanța noastră. Din cele 270 000, 170.000 de cereri au fost acceptate, care include atât cererile pentru Ordonanță, care vin pe baza Ordonanței cât și cererile care vin în afara Ordonanței.”

Sperăm că v-am trezit interesul să urmăriți video-ul:

Ne puteti urmări și pe: