Melodia curentă

Titlu

Artist


23 aprilie, Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții și superstiții

Scris de pe aprilie 23, 2020

23 aprilie, Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe 23 aprilie pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ,,purtătorul de biruință”. Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini, pe vremea împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea. El a ajuns conducător de armată, datorită vitejiei și victoriilor sale.

În anul 303, Dioclețian a început luptă împotriva creștinilor, iar Sfântul Gheorghe nu s-a ferit să-și mărturisească credința, fapt pentru care a fost întemnițat și torturat.

 

Legendele spun că Sfântul nu a fost rănit în timpul torturii și a reușit să învieze un mort. Văzând aceste lucruri, soția lui Dioclețian, împărăteasa Alexadra, a devenit și ea creștină. Sfântul a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.

Sfântul Gheorghe este înfățișat pe icoane într-o ipostază de biruitor, străpungând cu sulița un balaur.

Pe lângă faptul că este ocrotitor al oștirilor, se mai spune despre Sfântul Gheorghe că este și un protector al naturii și al animalelor.

Ca în mai toate sărbătorile creștine și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri.

Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba.

Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri.

Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând renașterea naturii și trezirea la viață a vegetației. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri nebănuite de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva duhurilor rele.

Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie.

În tradiția populară de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, ele putând fi văzute, iar cei care le caută nu trebuie să sufle niciun cuvânt pentru a le putea descoperi și ca nu cumva duhul comorii să-i amuțească.

Totodată, în noaptea de Sfântul  Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit  într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.

O supersiție legată de Sfântul Gheorghe spune că de ziua Sfântului Gheorghe nu e bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.

Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.

Încă o superstiție spune că dacă în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, alergi înainte de a răsări soarele, o să fii sprinten și sănătos tot anul.

Ziua Sfântului Gheorghe nu aduce doar superstiții, ci si tradiții vechi, populare. Se spune că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor și i se acordă astfel o atenție sporită prin ritualuri speciale. Un astfel de ritual cere ca, în seara de ajun a Sfântului Gheorghe, ușile și ferestrele de la grajduri  să fie unse cu usturoi, iar vitele să se afume cu tămâie. În fața ușilor se pune peste noapte o greblă cu dinții în sus pentru a alunga strigoii și duhurile rele.

De Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză și caș.

 

Surse: Timpul.md, Creștin Ortodox, Wikipedia, Tradiții&Superstiții


Opiniile cititorului

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *