Ne puteti urmări și pe:
1 1

S-a întâmplat în 3 martie 1939: A murit medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); de numele său se leagă şi realizarea primelor radiografii în România; membru corespondent al Academiei Române (n.17 iulie 1867, Craiova – d. București). Dimitrie Gerota s-a născut ca fiu al preotului Dimitrie Constantin Gerota și al Mariei Gerota. A fost căsătorit cu Maria Draghiescu, fiica altui medic român care, alături de Carol Davilla, a fost unul din ctitorii medicinii românești. A avut un fiu, Dimitrie Gerota.

892bce13ef44036cc197733add7368a8 6843937 400 400
Dimitrie Gerota
dimitrie gerota the first romania radiologist bucharest paris berlin bucuresti romania spiru haret x rays
fa1b475b932c053048e5e7e8de9a854emare
img
masca ii au decins la spitalul mai dr prof dimitrie gerota 327123 1
prof dr dimitrie gerota prof dr constantin chira spitalul gerota chirurgie radiografie apendicita 11576

Dimitrie Gerota este admis la Facultatea de Medicină din București (în 1886) pe care o termina în 1892. Timp de 4 ani și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic. Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are, ca student, pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său. „Jupuitul”, una din lucrările lui Brâncuși, ar fi fost rodul învățăturilor lui Gerota, care va păstra un exemplar până la sfârșitul vieții. Profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuși să plece la Paris și se pare că i-a asigurat, o perioadă, chiar un venit lunar. Brâncuși comenta despre mentorul său: „Seriozitatea şi punctualitatea cu care îşi îndeplinea sarcinile didactice, bogăţia documentării iconografice, expunerile sale clare şi deloc pedante, însoţite întotdeauna de desene făcute cu mâna lui pe tablă, cu cretă colorată, lucru care fermeca pe student care era tentat să copieze pe caiet, desenând în acelaşi timp cu profesorul, deşi nu i se cerea”
Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota”. De numele său se leagă și aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. A înființat, în 1907, la București, un spital — Sanatoriul Dr. Gerota — în care erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale lucrate în întregime de el. A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă astăzi numele. În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumită drept fascia Gerota .

Surse:

https://www.revistachirurgia.ro/cuprinsen.php?EntryID=236

http://www.spitalgerota.mai.gov.ro/istoric-spital/

http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Dimitrie-Gerota

http://elenadumitrescu.ro/images/carti/ecorseu_brancusi.pdf

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 3 martie 1939 appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: