Plutăritul pe valea Bistriţei, o veche îndeletnicire practicată de localnici

Scris de pe februarie 22, 2020


Plutăritul pe valea Bistriţei, o veche îndeletnicire practicată de localnici

Plutaşii de odinioară transportau lemne pe apă din Suceava, prin Neamţ, şi până la Galaţi. Acest obicei a fost practicat sute de ani pe Valea Bistriţei. Pe vremuri, acesta reprezenta singura modalitate de transport a lemnului către marile oraşe, unde erau fabrici de cherestea. Plutăritul era o meserie ca oricare alta, care presupunea solide cunoştinţe din partea celor care o practicau. În primul rând, tehnica manevrării lemnului, atât pe uscat, cât şi pe apă, apoi cunoașterea în detaliu a traseului pe care urma să-l parcurgă pluta, cunoştinţe care se însușeau nu la şcoală, ci direct în practică, după o lungă perioadă de ucenicie.


,,Până la construirea sistemului hidroenergetic de la Bicaz, transportul lemnelor pe calea apelor era o îndeletnicire comună locuitorilor de pe valea Bistriţei din Suceava şi Neamţ. Plutăritul avea reguli stricte, iar sezonul însemna 26 de săptămâni pe an.“, notează Adevărul.

Ucenicii în ale plutăritului se numeau dălcăuşi.

Transmiterea meseriei se făcea de obicei ereditar, de la bunic la fiu, apoi la nepot, cei mai buni plutaşi fiind fiii şi nepoţii de plutaşi. Din rândurile acestora ieşeau adevăraţii profesionişti, deoarece ei se iniţiau în meserie din fragedă copilărie.

Transmiterea ereditară a meseriei de plutaş a fost surprinsă cu măiestrie de către plutaşul poet Constantin Tănase – Teiu în poezia sa, Plutaşii de pe Bistriţa, o interesantă descriere în versuri a văii Bistriţei, cuprinse între Vatra Dornei şi Piatra Neamţ.

Acest obicei avea şi nişte reguli.

Aşezarea lemnelor în plute nu se făcea oricum, ci după anumite reguli, pentru o eficientizare a transportului, şi pentru a nu crea probleme plutaşilor la pragurile râului. De asemenea, o altă regulă era că nu se transporta niciodată lemne de foioase cu plutele.

În ceea ce priveşte traseul,Plutaşii din Dorna se schimbă la Broşteni, cei din Broşteni se schimbă la Piatra Neamţ, cei de la Piatra-N. Se duc până la Gura Bistriţei în Siret cu aceleaşi plute, în aceleaşi mărimi cum au venit din sus. La acest punct, plutele din o ciată de plutaşi se opresc, se leagă la mal şi se lasă toate în paza a doi plutaşi, iar ceilalţi plutaşi se întorc înapoi la Piatra-N. pentru a lua alte plute”, potrivit publicaţiei Adevărul.

Sezonul plutăriei începea de la 15 Martie şi se termina la 15 Noiembrie. Lemnele transportate pe Bistriţa se opreau în fabricile de cherestea de la Piatra Neamţ şi Bacău.

Plutăritul pe valea Bistriţei este considerat ca fiind nava amiral a plutăritului din România. În vremurile de astăzi, doar turiştii mai sunt interesaţi să facă o plimbare cu pluta pe Bistriţa.

Surse: Revista de Linvistică şi Cultură Românească, Adevărul

Articolul Plutăritul pe valea Bistriţei, o veche îndeletnicire practicată de localnici apare prima dată în Jurnal de Neamt.


Melodia curentă

Titlu

Artist