Ne puteti urmări și pe:
Sovieticii şi-au făcut de cap în România, din 1944 până în 1958, când s-au retras…Teoretic. La 24 mai 1958 a fost semnat de către România și URSS un acord de repatriere a militarilor sovietici staționați pe teritoriul național. Acordul prevedea un calendar al eșalonării retragerii efectivelor în perioada iunie – august 1958, cât și așa-zise manifestări ale solidarității și prieteniei româno-sovietice. La aceeași dată, Comitetul consultativ al statelor semnatare ale Tratatului de la Varșovia a aprobat această măsură.
Regiunile împărțite în raioane, dintre care una autonomă, au reprezentat, între anii 1950 şi 1968, aplicarea modelului sovietic de organizare administrativ-teritorială în RPR apoi în RSR.
La 16 februarie 1968, Marea Adunare Naţională adoptă „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România“, rămasă în vigoare, chiar dacă modificată de amendamente, până astăzi. Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989.  Reforma comunistă modifica precedentul mod de organizare ce avea ca sursă de inspiraţie unităţile administrativ-teritoriale existente pe teritoriul URSS: regiuni şi raioane. În urma revenirii la organizarea tradiţională, România cuprindea 39 de judeţe, 2.706 comune, 47 de municipii şi 189 oraşe.

Propunerile Comisiei Centrale de Partid şi de Stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor, stipulau câteva directive :

„În organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenta naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971-1980…….În localităţile în care, alături de români, trăiesc naţiuni conlocuitoare, se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetăţeneşti pentru afirmarea nestingherită a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţenilor, îndiferent de naţionalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre” – Text din ,,Propunerile Comisiei Centrale de Partid şi de Stat..”

Prin Legea comunelor nr. 394/1864 și Legea consiliilor județene nr. 396/1864 teritoriul țării a fost împărțit în județe, plăși și comune, acesta din urmă fiind rurale sau urbane. Ulterior au fost realizate reforme administrative în anul 1925, respectiv 1929, păstrându-se împărțirea administrativ-teritorială a României.
Prin legea din 1929 s-a introdus și o subdiviziune nouă administrativ-teritorială, și anume sectorul, în vreme ce plășile au fost la rândul lor transformate în subdiviziuni.
Prin Decretul-Lege din anul 1938, se creează o nouă unitate administrativ-teritorială, și anume ținutul, care cuprindea mai multe județe, devenite între timp subdiviziuni administrative, fără personalitate juridică. În baza acestui act normativ numai comunele și ținuturile aveau personalitate juridică, în vreme ce plasele erau subdiviziuni administrative de control, și județele erau circumscripții administrative de control.
Cele trei Constituții comuniste din 1948, 1952 și 1965 au conținut prevederi privind împărțirea administrativ-teritorială.
Astfel, conform Constituției din 1948, teritoriul era împărțit în comune, plăși, județe și regiuni, pentru ca mai apoi Constituția din 1952 să împartă teritoriul în comune, orașe, raioane și regiuni, în vreme ce Constituția din 1965 a prevăzut o împărțire identică cu cea cuprinsă și azi în Constituția României, teritoriul fiind divizat în comune, orașe și județe, orașele mai importante putând fi declarate municipii.
De asemenea, Constituția din 1965 reintroduce ideea de sectoare ca subdiviziuni administrative, dar acest aspect se aplică doar municipiului București. De menționat că în actuala Constituție, sectoarele nu mai sunt reglementate expres, oferindu-se prin art. 121 din Constituție, municipiilor posibilitatea de a-și constitui subdiviziuni administrativ-teritoriale.
Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului este actul normativ cadru, în vigoare până în prezent.

 

 

The post 16 februarie 1968 – România se reorganizeză din punct de vedere administrativ-teritorial. Dispare sistemul sovietic, reapar judeţele appeared first on JurnaldeRadauti.ro.

Ne puteti urmări și pe: