Mască individuală la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI
S-a întâmplat în 6 martie 1619

S-a întâmplat în 6 martie 1619: S-a născut scriitorul francez Cyrano de Bergerac. Hector Savinien de Cyrano de Bergerac (d. 28 iulie 1655) a fost un dramaturg şi eseist francez.Prin utopiile sale filosofice, a fost un precursor al iluminismului.În domeniul literar, ca influenţe, a împrumutat ironia lui Molière şi conceptele utopice ale unof filosofi ca Thomas Morus şi Tommaso Campanella.Viaţa sa aventuroasă, precum şi figura originală l-au inspirat pe Edmond Rostand în scrierea comediei eroice Cyrano de Bergerac (1897).

0 132
1 143
2 147
3 140
4 115
6 57
7 43
8 29
S-a întâmplat în 6 martie 1619

       Eseist, poet satiric şi dramaturg. Fiu de mici nobili provinciali, intră în rândurile armatei; în 1641, rănit grav la asediul de la Arras, renunţă la cariera militară. Urmează cursurile maestrului subversiv al „gândirii libere”, Gassendi; în 1653, intră în serviciul ducelui de Arpajon unde, fiind un spirit independent şi bătăios, îşi face reputaţia de „duelgiu”. Doi ani mai târziu moare într-un accident. Cele două lucrări fundamentale ale lui sunt postume – apărute în 1657 şi 1662 – şi alcătuiesc opera intitulată L’Autre Monde – États et Empires de la Lune; États et Empires du Soleil (Lumea cealaltă – Statele şi imperiile Lunii; Statele şi imperiile Soarelui), o utopie de vulgarizare (în accepţia luministă a termenului) filosofico-ştiinţifică, inspirată din operele analoge ale englezilor Wilkins şi Godwin. Sub pana sa, polemică şi satirică, motivul călătoriei imaginare capătă o notă aparte, datorată atât îndrăznelii viziunii, cât şi aptitudinii autorului de a concretiza şi difuza o gândire profund contestatară, cum este „gândirea liberă”.
       Înainte de a fi fost descoperit, deci perceput ca scriitor şi, într-un sens, ca gânditor, Cyrano a fost un personaj de mitologie literară. Între drama lui Rostand şi posteritatea muschetarilor lui Dumas, el a apărut ca o ipostază a cavalerismului reînnoit, un ironic, dar sentimental, maestru în dueluri şi donquijotisme morale, slobod la gură, dar pur în principii. Anecdotica fabricată pe urmele unei existenţe turbulente – prea puţin cunoscute – a fost înmulţită şi de neîncrederea exegezei critice faţă de nonconformista, inclasabila „gândire liberă” căreia Cyrano i-a fost adept înfocat; şi în cele din urmă, această anecdotică i-a copleşit opera, reducând-o la extravaganţe, poate furnizoare de sugestii – cum este cazul faimoasei replici „Ce dracu’ i-a venit să se bage în galera aceea?” din Vicleniile lui Scapin, pe care Molière a preluat-o din comedia lui Cyrano, Le Pédant joué (Pedantul păcălit), dar lipsite de seriozitate, deci de consecinţe. Scrierile lui sunt generatoare de consecinţe prin însăşi bufoneria lor de manifestare; ele deschid perspective îndrăzneţe de străpungere a citadelei clasice (A. Adam), spre Lumini şi încă mai departe, spre modernitate.
      Reticenţa savanţilor vremii – chiar Descartes sau Pascal – în a afirma până la ultimele consecinţe sistemul heliocentric, iar, pe de altă parte, prudenţa lui Gassendi însuşi în această privinţă, sporesc considerabil valoarea îndrăznelii militante a lui Cyrano, dincolo chiar de aceea filosofico-ştiinţifică. Folosind argumente dintre cele mai fanteziste şi bufone – de pildă, mijloacele münchauseniene de ridicare în văzduh, spre a ajunge la Lună sau la Soare, de fapt, tot atâtea argumente pentru a dovedi mişcarea pământului –, Cyrano se supune unei metodologii stringente de organizare a discursului: aceasta constă în a pune problema nu la locul, ci la timpul potrivit, astfel încât ele sunt sustrase aparentei dezordini şi incoerenţe, căpătând valoare de argumente.
Opera lui Cyrano de Bergerac rezidă în:
-1654: Moartea Agripinei („La Mort d’Agrippine”), tragedie;
-1654: Pedantul păcălit („Le Pédant joué”), comedie;
-1656: Lumea de dincolo sau statele și imperiile din lună („L’autre monde ou les États et empires de la lune”), povestire fantastică în care își expune concepțiile sceptice și ateiste;
-1662: Istoria comică a statelor și imperiilor din soare („Histoire comique des états et empires du soleil”), idem.
Surse:

http://www.leshommessansepaules.com/auteur-Hercule_Savinien_Cyrano_de_BERGERAC-544-1-1-0-1.html

http://espritdepays.com/dordogne/des-hommes/qui-etait-le-vrai-savinien-de-cyrano-de-bergerac

https://www.britannica.com/biography/Savinien-Cyrano-de-Bergerac

http://blog.citatepedia.ro/cyrano-de-bergerac-intre-legenda-si-adevar.htm

https://romanialiterara.com/2019/05/un-dartagnan-trecut-prin-cultura/

https://libermundi.livejournal.com/79037.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 6 martie 1619 appeared first on Jurnal Spiritual.