Ne puteti urmări și pe:
S-a întâmplat în 29 ianuarie 1837, 29.I / 10.II

S-a întâmplat în 29 ianuarie 1837, 29.I / 10.II: A murit poetul Aleksandr Puşkin; considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Aleksandr Sergheevici Puşkin (n. 6 iunie 1799, d. 10 februarie 1837) a fost un poet şi dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus şi fondatorul literaturii ruse moderne. Puşkin a fost iniţiatorul folosirii dialectului local în poeziile şi piesele sale, creând un stil propriu de amestec al naraţiunii cu teatrul, idila şi satira şi influenţând major scriitorii ruşi care i-au urmat.„Fără îndoială, Puşkin este acela care a creat limba noastră poetică, limba noastră literară, iar nouă şi urmaşilor noştri nu ne rămâne decât să mergem pe drumul trasat de geniul lui”, spunea Ivan Turgheniev.

S-a întâmplat în 29 ianuarie 1837, 29.I / 10.II
0 151
1 152
3 148
4 146

      Născut la Moscova, pe 6 iunie (26 mai, stil vechi) 1799, Puşkin se trăgea dintr-o familie de nobili de viţă veche. Tatăl lui Puşkin, Sergei Lvovici Puşkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile ruseşti, cu strămoşi din secolul al XII-lea. Mama lui Puşkin, Nadejda (Nadia) Ossipovna Hannibal (1775–1836), avea strămoşi, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană şi scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovici Gannibal (1744–1807) şi a soţiei lui, Maria Alexeievna Puşkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Puşkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea.
       În octombrie 1811 viitorul poet s-a înscris la şcoala nou înfiinţată la Ţarskoe Selo (azi oraşul Puşkin), unde va studia până în 1817, când se stabileşte la Sankt Petersburg şi devine membru activ al cercului literar „Lampa verde”. La vârsta de cincisprezece ani publică primul poem. În 1820 vede lumina tiparului primul său poem, „Ruslan şi Ludmila”. Poetul devine incomod din pricina popularităţii şi a scrierilor lui antidespotice (manuscrisul „Odă a Libertăţii”). Ca urmare, în acelaşi an, pentru a evita deportarea în Siberia, se mută la Chişinău, unde va locui până în 1823. După o călătorie de vară în Caucaz şi în Crimeea, scrie două poeme foarte aclamate: „Prizonierul din Caucaz” şi „Fântâna din Bahcisarai”.
       În 1823 se mută la Odessa, unde intră din nou în conflict cu guvernul care-l trimite în exil în nordul Rusiei, unde va sta din 1824 până în 1826. Cu ajutorul anumitor autorităţi, reuşeşte să-i facă o vizită Ţarului Nikolai I pentru a/I înmâna acestuia o petiţie cu privire la eliberarea lui, pe care o şi obţine. Tot atunci (1823), începe să lucreze la marele său roman în versuri „Evgheni Oneghin”, care va aduce triumful realismului în literatura rusă. În revolta din decembrie 1825, la Sankt Petersburg sunt găsite în mâinile unor insurgenţi o serie de poeme politice timpurii ale poetului; ca urmare, Puşkin intră imediat sub strictul control al cenzurii guvernului, fiindu-i interzis să călătorească sau să publice. În acest timp scrie drama „Boris Godunov”, pe care însă nu reuşeşte să o publice decât cinci ani mai târziu. În 1831 se căsătoreşte cu Natalia Goncearova. Împreună încep să frecventeze cercurile din înalta societate, poetul devenind un apropiat al curţii. Soţia lui era o femeie foarte admirată, inclusiv de către ţar, care, pentru a-l umili, îi oferă cel mai neînsemnat titlu de la curte.
       În 1837, înglodat în datorii şi în mijlocul zvonurilor despre relaţia amoroasă a soţiei lui cu aventurierul francez d’Anthes, pe 27 ianuarie Puşkin îl provoacă pe presupusul iubit la duel. În urma acestui duel, amândoi bărbaţii sunt răniţi, însă doar Puşkin mortal. Două zile mai târziu, Rusia îl pierdea pe cel mai important poet şi dramaturg romantic al secolulului al XIX-lea. Guvernul, temându-se de o eventuală demonstraţie politică, a mutat desfăşurarea funeraliilor într-un loc mai ferit, permiţând participarea unui grup foarte restrâns de rude şi prieteni apropiaţi.
     Pușkin a avut patru copii cu Natalia: Maria (născută în 1832, care este considerată un prototip pentru Anna Karenina), Aleksandr (născut în 1833), Grigori (născut în 1835) și Natalia (născută în 1836), cea din urmă s-a căsătorit, morganatic, cu un membru al familiei regale din Nassau, anume cu Nikolaus Wilhelm de Nassau și a devenit Contesă de Merenberg.
      „Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie” spunea despre el Mihai Eminescu
Surse:
Soptereanu, Virgil: A. S. Puşkin în contextul cultural românesc, volum editat de Universitatea din București, 1984
Note

https://www.ro.biography.name/scriitori/121-rusia/343-aleksandr-s-puskin-1799-1837

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marele-poet-rus-aleksandr-puskin-exilat-la-chisinau

https://bibliodevafiliala3.wordpress.com/2012/07/25/puskin-cel-mai-mare-poet-rus-un-adevarat-don-juan/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 29 ianuarie 1837, 29.I / 10.II appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: