Ne puteti urmări și pe:
Cum este şi firesc timpul vine de-avalma cu schimbări. Schimbări s-au întâmplat şi în Şcoala românească, în sistemul de învăţământ autoton.
Dacă astăzi, în acest soi de democraţie când înţelesul devine neînţeles şi banii dictează totul, vă propunem o întoarcere în timp pentru a vedea regulile din învăţământul românesc din perioada comunistă. Nu o facem din nostalgie ci pentru a pune în balanţă, ne-am dori, în special de către cei mai tineri, manifestările şi conduita de odinioară în comparaţie cu cea din zilele noastre.

Ne scandalizează pe majoritatea dintre noi imaginile, ştirile din media în care aflăm de profesori umiliţi, de elevi asupra cărora se atentează la pudoare, de manifestări care nu ţin de bunul simţ, de cei şapte ani de acasă.
În perioada de înainte de 1989, în perioada comunistă,  în școală și în afara școlii, elevii aveau următoarele îndatoriri:
să vină cu regularitate la cursuri, fără să întârzie de la ore și să respecte întocmai programul zilnic de activitate al școlii;
să-și însușească temeinic cunoștințele și deprinderile prevăzute în programa școlară pentru a deveni cetățeni folositori patriei;
– să participe după puterile lor la munca patriotică și la alte acțiuni inițiate de școală
în atelierul școlii și în producție să respecte cu strictețe regulile privind tehnica securității și protecția muncii;
să păstreze și să apere avutul obștesc, bun al întregului popor;
să vină la școală îmbrăcați în uniformă, curați, cu părul îngrijit, iar la orele de curs să aibă rechizitele și cărțile necesare;
să intre în clasă îndată ce a sunat, să-și ocupe liniștit locul în bancă și să stea corect;
să asculte atenți explicațiile cadrelor didactice și răspunsurile elevilor și să nu părăsească clasa fără învoirea profesorului sau a învățătorului;
să se ridice când sunt întrebați și să se așeze la loc, numai cu încuviințarea profesorului, iar atunci când vor să răspundă la lecții sau să întrebe ceva, să ridice mîna;
– la intrarea cît și la ieșirea din clasă a învățătorului, a profesorului, a directorului și a organelor de inspecție școlară precum și a altor cadre didactice și persoane mai în vîrstă, să salute sculîndu-se în picioare;
să arate respect învățătorilor, profesorilor și directorului școlii în toate împrejurările
– să se poarte cu atenție și cu grijă cu cei mai în vîrstă și cu cei mai mici, să fie gata să dea ajutor bătrînilor, invalizilor și bolnavilor;
– să ajute pe părinți în treburile casnice și să se îngrijească de frații și surorile mai mici;
– să umble cu atenție pe stradă, în autobuze, în tramvaie, respectînd regulile de circulație;
să frecventeze numai acele spectacole și manifestări publice corespunzătoare vîrstei lor și recomandate de școală;
– să se poarte modest, cuviincios și disciplinat în școală și în afară de școală. Să țină la demnitatea de elev, avînd o comportare și o ținută corectă, în școală și în afară de școală
– să lupte pentru păstrarea onoarei clasei și a școlii din care fac parte;
– să fie cinstiți, drepți și curajoși;
– să nu folosească expresii jignitoare care înjosesc pe alții, ca și pe cei ce le folosesc, să lupte împotriva huliganismului, a manifestărilor naționale, șovine, a misticismului și a superstițiilor;
– să aibă o purtare tovărășească față de colegii lor și să ia parte activă la viața colectivului din care fac parte. Să ia atitudine hotărîtă împotriva celor care nu se supun îndatoririlor de elevi, încălcînd disciplina școlară;
– să participe activ la diferitele forme de autoservire organizate în școală și internat;
elevul este dator să aducă la școală carnetul de elev în fiecare zi cînd are cursuri, să-l prezinte, la cerere, profesorului, dirigintelui sau directorului școlii și să-l prezinte părinților (tutorelui), după fiecare notare făcută la școală.
Sunt câteva puncte care nu şi-ar mai avea rostul, astăzi însă am îngroşat punctele care credem că se impun a fi respectate şi astăzi.
Anul scolar era împărţit pe vremea comunismului în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. După clasa a X-a, pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen. Cine nu trecea treapta a II-a, nu putea continua cursurile la zi dar avea posibilitatea şcolilor profesionale, sau a cursurilor serale ( clasele XI, XII, XIII ) pentru cei care intrau concomitent şi în câmpul muncii. Anii de liceu se terminau cu examenul de Bacalaureat.  
Analizaţi, cântăriţi şi vă pronunţaţi!

The post Şcoala de ieri şi de azi în România. Au dispărut respectul, buna-cuviinţă şi responsabilitatea? Ce părere aveţi? appeared first on JurnaldeRadauti.ro.

Ne puteti urmări și pe: