Ne puteti urmări și pe:

6 ianuarie: Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine. Tradiții și obiceiuri românești

În fiecare an, pe 6 ianuarie creștinii prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În grecește, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin “Arătarea Domnului”, adică a Sfintei Treimi. De Bobotează se sfințesc apele. În momentul în care Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu s-a coborat în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatal a marturisit: ,,Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!” (Matei 3, 17).  În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: “Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când s-a născut, ci când s-a botezat”.

foto cu caracter ilustrativ

Boboteaza, ziua în care Hristos S-a descoperit lumii…

 

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan. Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. Înainte, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Incepând cu secolul al IV-lea, cele doua sărbători au fost despărțite: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului iar 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Biblia îl menționează pe Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnând pe iudei la pocăință. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan era foarte simplă, făcută din blană de cămilă. Acesta purta o cingătoare de piele împrejurul mijlocului și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpului această imagine, înfățișându-ni-l pe Botezător cu părul și barba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalim și din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i asculta cuvintele și mai ales pentru a fi botezați de el în râul Iordan.

Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” (în tradiția creștină: Iisus) îi va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea că acela este mult mai mare și mai puternic decât el.

 

Evanghelia relatează că și Iisus Hristos a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”.

 

Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el. Și glas din ceruri zicând : acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit” (Matei, 3: 16-17).

 

Tradiții și obiceiuri românești de Bobotează:

 

In ajunul și în ziua de Bobotează, în toate Bisericile Ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește Agheasma Mare.

Agheasma Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfințirea caselor credincioșilor si locuitorii acestora. Preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi. Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

 

Potrivit tradiţiei,în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului.

Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie. În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot. Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

 

Surse: Creștin Ortodox, Wikipedia, Digi 24

 

Articolul 6 ianuarie: Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine. Tradiții și obiceiuri românești apare prima dată în Jurnal de Neamt.

Ne puteti urmări și pe: