Ne puteti urmări și pe:
Până în anul 47 î.Hr., calendarele variau în funcţie de credinţele oamenilor. De la această dată, Iulius Cezar a creat calendarul care îi poartă numele adică, Calendarul Iulian. Acest calendar a rămas în uz în unele ţări până în secolul XX, folosit de câteva ţări ortodoxe.
La 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII lea, a decretat reforma calendarului, cunoscut ca şi Calendarul Gregorian.
Bisericile ortodoxe n-au acceptat însa reforma gregoriană din sec. XVI, pe motive de ordin confesional, socotind-o o unealta disimulată a propagandei si a tendinţei catolice de prozelitism. Ele au mentinut mai departe calendarul neîndreptat, care de acum înainte se va numi si stil vechi sau ortodox, prin opozitie cu cel gregorian, numit şi stil nou sau catolic.
Astfel bisericile naţionale ortodoxe care au rămas cu calendarul iulian erau în opoziţie oarecum cu bisericile care au acceptat calendarul gregorian. Se deosebesc astfel Biserica pe Stil Vechi ( folosire a calendarului iulian ) şi Biserica pe Stil Nou ( folosire a calendarului gregorian ). Cu timpul, diferenta dintre cele doua calendare – care la sfarsitul seco­lului XVI era de 10 zile – a continuat sa creasca, incat dupa 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.
România a adoptat oficial stilul nou, Calendarul Gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial nr. 274 din 6 martie 1919, astfel că 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.
De atunci încoace, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Pentru conversia datelor de naștere de la stil vechi la stil nou (pentru persoanele născute înainte de 1919) trebuie să se adauge 13 zile în secolul XX și 12 zile în secolul XIX.
La Congresul interortodox tinut la Constantinopol în anul 1923, s-a hotarat îndreptarea calendarului şi în Bisericile ortodoxe, suprimându-se diferenta de 13 zile, cu care ca­lendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat şi asigurându-se coin­cidenţa anului civil cu cel astronomic, printr-un sistem de calculare (su­primare) a anilor bisecti, mult mai bun decât cel gregorian, deoarece el asigura coincidenta anului calendaristic cu cel solar pe o perioada de timp mult mai mare (circa 44.000 ani).  Iată care sunt Bisericile care au adoptat calendarul gregorian, adică pe stil nou : 
  1. Patriarhia ecumenică din Constantinopol ;
  2. Bisericile din Grecia si Albania ;
  3. Arhiepiscopia Ciprului ;
  4. Biserica ortodoxă din Polonia ;
  5. Patriarhia Antiohiei ;
  6. Biserica Română ;
  7. Patriarhia Alexandriei (1928) ;
  8. Mitropolia ortodoxă din Cehoslovacia (autocefală de la 8 decem­brie 1951);
  9.  Biserica ortodoxă din Finlanda (adoptase stilul nou înca din 1917) ;
  10.  Biserica din Bulgaria (la 20 decembrie 1968).
Au rămas încă pe stilul vechi, adică la calendarul iulian, următoarele Biserici:
  1. Bisericile din Patriarhia Ierusalimului;
  2. Biserica Rusă;
  3. Biserica din Serbia, la care se adaugă călugării din mănăstirile de la Athos
Dacă pentru credincioşii de stil nou ( calendar gregorian ), sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Boboteaza, la 6 ianuarie, pentru credincioşii rămaşi pe stil vechi ( calendar iulian ) pe 7 ianuarie se va celebra Crăciunul iar Revelionul va fi în data de 13/14 ianuarie.
  Sursa : CreştinOrtodox.ro

 

The post Calendar pe stil vechi şi calendar pe stil nou….Cum s-a ajuns aici? appeared first on JurnaldeRadauti.ro.

Ne puteti urmări și pe: