Ne puteti urmări și pe:
Fără titlu 1

S-a întâmplat în 31 decembrie 1892: S-a născut sculptoriţa Miliţa Petraşcu. Participantă la mişcarea avangardistă din România interbelică, dar urmând principiile fundamentale ale clasicismului în artă, artista plastică Miliţa  Petraşcu a fost cea mai importantă sculptoriţă româncă a secolului XX, desfăşurând o carieră de succes atât la noi în ţară, cât şi în Europa.

0 177
1 178
2 166
3 173
4 163
5 146
6 124
7 102
8 86
9 65

      Născută cu numele Melania Nicolaevici la 31 decembrie 1892, artista a studiat sculptura la Şcoala de Arte Plastice „Stroganov” din Moscova, apoi literele şi filosofia la Institutul „Bestujev” din Sankt Petersburg. Urmându-şi căutările artistice, Miliţa Petraşcu a plecat la München pentru a lucra, în cadul Academiei de Pictură, alături de pictorul şi teoreticianul abstracţionismului – Wassily Kandinski. Câţiva ani mai târziu, artista ajungea în Paris, unde începea să lucreze în atelierele lui Henri Matisse şi Antoine Bourdelle.
        Întâlnirea cu maestrul Constantin Brâncuşi îi va influenţa însă decisiv stilul şi concepţia despre artă, marele sculptor român devenind profesorul său. Din 1925, anul în care s-a stabilit în Bucureşti, artista a aderat la mişcarea de avangardă grupată în jurul publicaţiilor „Contimporanul” şi „Criterion”, expunând împreună cu ceilalţi artişti ai cercului, printre care şi Marcel Iancu. Din 1927 datează mozaicul realizat de Petraşcu pe Fântâna Mioriţa din Bucureşti, la care a colaborat cu arhitectul Octav Doicescu.
        Pe parcursul anilor ’30, scuptoriţa a expus lucrări în cadrul a numeroase saloane internaţionale din Olanda, Italia, Germania, Anglia şi Franţa. Printre cele mai cunoscute busturi sculptate de Petraşcu se numără cel al mentorului său – Constantin Brâncuşi -, cel al poetului George Bacovia, aflat astăzi în Grădina Publică „Ştefan cel Mare” din Chişinău şi bustul Elvirei Godeanu, care nu avea cum să treacă neobservat în epocă, mai ales că o reprezenta pe actriţă goală până la brâu. Sculptoriţa a realizat, de asemenea, o serie de picturi în ulei, cum ar fi portretul poetului Ion Vinea, cel al compozitorului Mihail Jora sau cel al scriitorului Liviu Rebreanu. Miliţa Petraşcu a murit în februarie 1976 la Bucureşti.
         Sculptura Miliţei Petraşcu reprezintă, în primul rând, un act de rezistenţă în faţa distrucţiei imaginii. Demersul său păstrează ambiţiile instantaneului şi rigorile compoziţiei clasice, întâlnite deopotrivă în arta începutului de secol. Acest lucru o va ajuta, în lunga perioadă în care lucrează cu Brâncuşi, să se apere de tentaţia imitării marelui maestru şi să nu încerce gestul simplu al abstracţiei. Miliţa Petraşcu dovedeşte inteligenţa formaţiei şi măsura dictată de temperamentul său, preluând din lecţia lui Brâncuşi abia sesizabilele deviaţii formale, care dau prospeţime lucrărilor sale.
          Cu prilejul vernisajului expoziţiei organizate împreună cu Marcel Iancu, în 1934, criticul Petru Comarnescu afirma: „Însuşirea principală a Miliţei Petraşcu rămâne şi calitatea de temelie a sculpturii înseşi: cultul formei pline, legată de spaţiu şi lumină… Impozante ca nişte monumente ale naturii, produse de eroziuni organice şi totuşi sensibile şi calde ca nişte fiinţe însufleţite – acesta este miracolul săvârşit de Miliţa Petraşcu”.
Surse:

George Marcu (coord.), „Dicţionarul personalităţilor feminine din România”, Editura Meronia, Bucureşti, 2009

http://ler.is.edu.ro/~cr/index.php?page=person&id=240

https://www.eroiiromanieichic.ro/milita-patrascu/

http://www.certitudinea.ro/articole/arte-vizuale/view/femeile-din-viaTa-lui-brancuSi-x-milita-petrascu-jefuita-si-in-timpul-vietii-si-postum

https://editiadedimineata.ro/esti-mai-tare-ca-rodin/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 31 decembrie 1892 appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: