Ne puteti urmări și pe:
S-a întâmplat în 28 decembrie 1874

S-a întâmplat în 28 decembrie 1874: S-a născut (la Rohozna, azi în R. Moldova) Francisc Iosif Rainer, medic şi anatomist; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi a Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române.

0 160
1 161
2 150
3 156
5 130
6 111
7 93
S-a întâmplat în 28 decembrie 1874

      După ce a studiat la Facultatea de Medicină din București, a lucrat pentru aproape 17 ani ca preparator la Spitalul Colțea (realizând necropsii și examinări microscopice). A fost profesor la universitățile din Iași (1913-1920) și din București (1920-1941). A ocupat funcțiile de director al Institutului de Anatomie și Embriologie al Facultății de Medicină din București și director al Institutului de Antropologie (pe care l-a fondat în 1940).
       A întreprins studii fundamentale asupra sistemului limfatic, asupra inimii, asupra structurii funcționale a organelor etc. Rainer este creatorul școlii antropologice românești. A preconizat în anatomie o concepție biologică dinamică, punând fundațiile anatomiei funcționale și a embriologiei experimentale din România.I-a avut ca elevi pe medicul chirurg Ion Țurai și pe medicul Ștefan-Marius Milcu. A fost căsătorit din 7 februarie 1903 cu Marta Trancu-Rainer.
        Pentru studenţii săi de la Medicină, Rainer avea un demers ştiinţific orientat către intervenţia imediată, nu fără includerea intuiţiei. El spunea astfel: „Nu cunoştinţe multe, ci puţine, organice, în contact cu realitatea, cunoştinţe portative, fără de care eşti pierdut la patul bolnavului”.Elevii săi de la Facultatea de Medicină i-au spus peste ani, „cu admiraţie”, lui Mircea Vulcănescu cum intuiţia îl dusese pe Rainer „la descoperirea unei corelaţii funcţionale între organe fără legături aparente între ele, ba chiar şi a unor caractere anatomice importante, pe care studiul cadavrelor nu le îngăduise, ele nefiind vădite decât în structura şi funcţiunea organismului în viaţă”. Pentru Rainer, unitatea organismului era „o exigenţă de metodă, o perspectivă a spiritului, un element ascuns, care trebuie să ordoneze mersul operaţiilor inteligenţei atunci când încearcă lămurirea unui fapt concret, a unei forme”.
      Rainer s-a adresat şi publicului larg în cadrul unor conferinţe publice de-a lungul a zece ani, undeva între 1932 şi 1942. Claritatea observaţiilor sale şi limbajul limpede, cuvintele simple au convins de fiecare dată. Au fost cel puţin două ipostaze: o dată în timpul cercetărilor de teren, alături de Dimitrie Gusti, unde de fiecare dată Rainer a reuşit să-i convingă pe ţăranii satelor izolate să colaboreze cu sociologii şi medicii veniţi în satul lor, şi pe de altă parte, a reuşit să convingă un public foarte variat, consumator de cultură, de preocupările sale nişate, care legau filzofia cu biologia, antropologia şi literatura universală. Cele două laturi inseparabile, biologicul şi culturalul, creează „Fenomenul Om”. Rainer obişnuia să spună că „orice concepţie a vieţii izvorâtă numai din biologic a subumană, dar nici o concepţie a vieţii nu trebuie să fie în contradicţie cu biologia”. Francisc Rainer a subliniat întotdeauna importanţa educaţiei populaţiei.
        Francisc Rainer este fondatorul antropologiei ştiinţifice în ţara noastră şi, în acelaşi timp, creatorul şcolii de antropologie din capitala ţării. Rainer avea o „concepţie integraţionistă a antropologiei”, fiind pe deplin convins de „raportul strâns dintre biologie şi cultural”. Astfel, în concepţia raineriană, boala era privită „ca un fenomen de masă”, având şi ea o „semnificaţie antropologică” putând astfel să lămurească „nu numai condiţiile de viaţă în care a trăit o populaţie, oferindu-ne precizări asupra gradului ei de vitalitate, precum şi indicaţii de discernere a direcţiei către care tinde procesul selectiv”.Francisc Rainer preda cursuri de antropologie încă din anul 1923 la Institutul de educaţie fizică, unde exista catedra de anatomie şi antropologie. Au fost cele mai vechi cursuri de ţara noastră. Punctul final al acestei preocupări este înfiinţarea Institutului de Antropologie în anul 1940.
       Rainer a deschis multe câmpuri de cercetare antropologică, pe care le-a deschis atât în interiorul sistemului academic, dar şi în afara lui, prin intermediul conferinţelor publice. Printre cele mai curajoase teme pe care le-a abordat în faţa amelui public sunt conferinţele „Problema raselor umane” şi „Originea poporului egiptean”. În chestiunea legată de conceptul „rasă”, Rainer a demonstrat „că nu poate exista o rasă pură, şi dacă a existat vreodată ea nu s-a putut păstra datorită exodurilor de populaţie dintr-o margine în alta a continentelor, determinate de nevoia de hrană sau de cataclismele întâmplate pe pământ. Nu putea să admită teoria hegemoniei rasei arice în cultura europeană şi mai ales în cultura vechilor greci, care s-a dezvoltat, după cum susţinea el, dintr-o cultură mai veche egeeană şi care la rândul ei a stat sub influenţa culturii popoarelor din bazinul estic al Mediteranei: egipteni şi caldeeni.”
        Istoria poporului român se află şi în detaliile biodiversităţii studiate cu instrumentele specifice antropologiei medicale, biologiei şi sociologiei, aplicate în ultimul caz de profesorul Dimitrie Gusti şi, în primele cazuri, de profesorul de anatomie Francisc Iosif Rainer.Colaborarea dintre cei doi a dat un plus de valoare cercetării interdisciplinare din ţara noastră şi a arătat ce poate face unirea ştiinţelor aplicate, în înţelegerea fenomenului OM prin prisma bipolarităţii sale biologice şi culturale şi din această perspectivă pentru a dezvălui un tablou sintetic al istoriei şi evoluţiei poporului român. Se poate coborî în timp şi cu ajutorul biologiei, al analizelor de laborator sau al variatelor categorii de măsurători pe care antropologia medicală le subsumează adesea antropologiei culturale. Toate aceste detalii sunt determinante studiului clasic al istoriei.
Scrieri:
Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes. Avec 34 planches, dont 20 photographiques, Imprimeria Centrală, București, 1937.
L’oeuvre scientifique de Fr. J. Rainer, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1945.
Însemnări zilnice. Conferințe. Jurnale de călătorie. Ediție de Adrian Majuru. Ed. Oscar Print, București, 2012.
Surse:
  1. Majuru. Inter-disciplinaritatea ca principiu integrator al universalității la Francisc J. Rainer. Ed. Muzeului National al Literaturii Romane, Bucuresti, 2013

https://rmj.com.ro/articles/2013.4/RMR_Nr-4_2013_Art-13.pdf

https://oscarprint.ro/magazin/francisc-iosi-rainer-biografia-unui-proiect-de-viata-1874-1944/

https://www.icr.ro/pagini/expozitie-foto-documentara-un-austriac-la-bucuresti-francisc-iosif-rainer-dedicata-celebrului-antropolog

http://www.antropologia.ro/

https://www.cotidianul.ro/francisc-josif-rainer-biografia-unei-personalitati-universale/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 28 decembrie 1874 appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: