Ne puteti urmări și pe:
frost weather 4690421 1280

S-a întâmplat în 22 decembrie…

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011
– Sf. Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului (Calendarul Creştin-Ortodox 2013). La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n. 1596, la Suceava)
– 1639: La această dată a fost botezat Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699).Seriile neîntrerupte de capodopere ale lui Racine (Andromaca, Britannicus, Bérénice, Bajazet, Fedra, Mithridate) se compun din tragedii având ca temă dragostea. Tragedia sa a suscitat o mare admiraţie şi a creat o cultură a pasiunii, pregătită deja de Corneille şi romanul de dragoste. Pasiunile descrise în tragediile raciniene ating o intensitate pe care nu o mai întâlnim decât la el. Violenţei sentimentelor îi corespunde o limbă de o deosebită eleganţă şi armonie. Tragediile sale, cu acţiune mai simplă şi evenimente mai puţine, interesează, mai ales, prin viaţa interioară a eroilor. În teatrul lui Corneille apar personaje pline de curaj, voluntare, capabile de eroism; la Racine se impun tipurile feminine, capabile de pasiuni devastatoare. Prin operele lui Corneille şi Racine, tragedia s-a impus ca gen major al clasicismului modern.
– 1723:S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (d. 1787).S-au păstrat peste 200 de piese muzicale atribuite lui Carl Friedrich Abel. A scris simfonii, concerte, uverturi, sonate, de asemenea a colaborat cu alţi compozitori la mai multe opere.
– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor şi dirijor german (d. 1885).În 1853 Abt este numit şef de orchestră (Hofkapellmeister) la teatrul de la curtea din Braunschweig. Acest teatru, fondat în 1690 ca Opernhaus am Hagenmarkt (casa de operă de la piaţa Hagenmarkt), a cunoscut o perioadă înfloritoare în secolul al XVIII -lea şi a văzut pe lângă prezentări de opere şi premiera absolută a unori piese de teatru renumite, ca Emilia Galotti de Gotthold Ephraim Lessing sau Faust I de Johann Wolfgang von Goethe. Abt rămâne pe acest post timp de 30 de ani până la închiderea teatrului. În acestă perioadă a compus circa 3.000 de piese, mai ales piese pentru cor şi lieduri acompaniate la pian.
– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini (m. 1889)
– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915)
– 1849: Execuţia lui Fiodor Dostoievski este anulată în ultima clipă. Dostoievski a fost arestat şi închis în 1849 pentru activităţi antistatale împotriva ţarului Nicolae I. Pe 16 noiembrie din acelaşi an, a fost condamnat la moarte pentru legăturile cu un grup de intelectuali liberali, din Cercul Petraşevski în cadrul căruia se purtau discuţii subversive. Împreună cu ceilalti deţinuţi, a fost transportat în piaţa unde aveau loc execuţiile şi trecut prin toată procedura de anunţare a condamnării la moarte prin împuşcare.
– 1858: S-a născut Giacomo Puccini, compozitor italian. Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini (n. Lucca/Italia – d. 29 noiembrie 1924, Bruxelles/Belgia) a fost un compozitor italian de muzică de operă, reprezentant al curentului artistic realist (ideologie estetică în care se pune accentul pe relaţia dintre artă şi realitate; instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realităţii şi reflectarea ei veridică, obiectivă în creaţie) numit în Italia verismo (conform cu ital. vero = adevărat).
– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată. Jean-Victor Poncelet (n. 1 iulie 1788) a fost un matematician, inginer francez şi director al celebrului institut de învăţământ superior, École Polytechnique. Prin contribuţiile sale, a revigorat domeniul geometriei proiective, al cărui pionier a fost Gérard Desargues. Printre contribuţiile sale notabile: aplicaţiile în geometria proiectivă ale noţiunii de pol şi polară, ale relaţiei de conjugare armonică, studii asupra teoremei lui Feuerbach, asupra numerelor complexe sau despre principiul dualităţii în geometria proiectivă.
– 1867: A murit Théodore Rousseau, pictor. Théodore Rousseau (n. 15 aprilie 1812, Paris – d. Barbizon) a fost un pictor francez, fondator al Şcolii de la Barbizon.
– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Ghica-Budeşti (n. Iaşi – d. 16 decembrie 1943, Bucureşti) a fost un arhitect român, promotor al renaşterii vechii arhitecturi româneşti şi al afirmării specificului naţional, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost şi membru al Comisiei monumentelor istorice.După planurile arhitectului s-a construit Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială, astăzi Muzeul Ţăranului Român (în etape, între anii 1912 şi 1939)
 – 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939)
– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice. Mary Anne (Mary Ann, Marian) Evans, mai bine cunoscută sub pseudonimul George Eliot (n. 22 noiembrie 1819,Nuneaton/Warwickshire – d. Londra), a fost o romancieră din Anglia. Ea a fost una dintre scriitorii de frunte ai erei Victoriene, romanele ei fiind caracterizate de o analiză realistă a societăţii englezeşti provinciale din acea epocă. Şi-a ales un pseudonim bărbătesc, aidoma lui Georges Sand şi altor scriitoare din epoca respectivă, deoarece femeile scriitoare nu aveau succes la public la fel ca bărbaţii. Până în perioada modernă, în care a trăit şi a scris Virginia Woolf, ele au resimţit efectele acestor prejudecăţi.
Romane:
Adam Bede, 1859, conţine remarcabile tablouri din viaţa satului englez de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
The Mill on the Floss, („Moara de pe Floss”), 1860, operă cu rezonanţe tragice, în care se descrie conflictul unei tinere fete, îndepărtată pe nedrept din societate.
Silas Marner, 1861, şi aici personajul suferă nedreptatea societăţii, fiind acuzat de un furt pe care nu îl comisese.
Romola, 1863, reproduce tablouri din viaţa societăţii italiene din secolul al XV-lea, şi anume evenimentele istorice legate de activitatea predicatorului Savonarola la Florenţa.
Felix Holt, the Radical, („Felix Holt, radicalul”), 1866, primul dintr-o serie de romane sociale, prezentând transformările produse în societate prin revoluţia industrială.
Middlemarch, 1871–72, cel mai realist dintre romanele sociale ale lui George Eliot, tratând în mod curajos problema familiei şi a căsătoriei în societatea victoriană. Dezvoltarea pe mai multe planuri a subiectului se îmbină cu descrierea plină de viaţă a personajelor.
Daniel Deronda, 1876, abordează problema conflictelor într-o societate în care domnesc prejudecăţile rasiale şi naţionale.
– 1883: S-a născut Edgar Varèse, compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965)
– 1889: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926), al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru al Academiei Române; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972).
– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru al Academiei Române (m. 1981)
– 1900: S-a născut Marc Allégret, regizor francez. Succesul îndelungatei sale cariere se datorează preciziei şi competenţei sale de bun meşteşugar, precum şi capacităţii sale de a descoperi talente actoriceşti (Michele Morgan, Daniele Delorme, Gérard Philipe, Jeanne Moreau, Simone Simon) (filme: „Frumoasa aventură“,„Ştrengăriţa”, „Chemarea primăverii”) (d.03.11.1973)
– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995)
– 1903: S-a născut Haldan K. Hartline, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina in 1967 (d. 17.03.1983)
– 1908: S-a născut Giacomo Manzù, sculptor, grafician şi desenator italian (d. 17.01.1991)
– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1825)
– 1923: S-a născut dirijorul Teodor Costin
– 1927: S–a înfiinţat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune)
– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867).A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, fraţii săi fiind Ionel Brătianu şi Dinu Brătianu. În 1886 a început studiile în Franţa. Întors în ţară cu diploma de inginer a participat la lucrările podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcţie a podurilor de pe Siret, Argeş şi Vădeni, după care, în 1897 a fost numit director al Regiei Monopolurilor Statului.A mai ocupat următoarele funcţii: secretar general în Ministerul Finanţelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de Război în timpul Primului Război Mondial, ministru de Finante (1922, 1926), Prim-ministru (1927-1928), şeful Partidului Naţional Liberal (1927-1930), director al Băncii Româneşti, membru al Consiliului Centralei băncilor populare şi a Cooperativelor săteşti, cenzor şi director la Banca Naţională.
– 1936: S-a născut Hector Elizondo, actor american
– 1936: A murit scriitorul rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)
– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar (m. 1997)
– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999)
– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu („Liceeni”, „Un petic de cer”)
– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet şi prozator
– 1949: S-au născut Maurice Gibb, component al formaţiei americane „Bee Gees” (m. 2003)
– 1955: S-a născut Aurel (Leluţ) Vasilescu, membru al formaţiei de muzică „Compact” (toboşar)
– 1956: A murit Nicolae Labiş, poet–simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion “buzduganul unei generaţii” („Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”) ( n.satul Satul Malini, Poiana Marului, jud. Suceava; d. Bucuresti, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie) (n. 1935)
– 1965: Singapore se proclamă republică independentă în cadrul Commonwealth-ului
– 1966: A murit actorul Ion Iancovescu (n. 1889)
– 1967: S-a născut Dan Petrescu, Bucuresti, fotbalist si antrenor ( n.Bucuresti )
– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)
– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; este cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894)
– 1970: Inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadul Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre
– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză
– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune
-1979: A murit Darryl F. Zanuk, producător de filme american, întemeietor al studiourilor „20th Century Fox” (n.05.09.1902)
– 1981: A murit scriitorul Dragoş Vicol (n. 1920)
-1989: Revoluţia română anticomunistă din decembrie 1989: în Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii se intensifică; grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene ocupă centrul Capitalei; se anunţă introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00); la prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi; militarii pactizează cu populaţia; cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu părăseşte clădirea CC al PCR cu elicopterul; după amiază cei doi sunt arestaţi la Târgovişte; instalarea noii puteri provizorii, Frontul Salvării Naţionale – FSN; Consiliul Frontului (CFSN) adresează, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţă dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezintă un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România; în cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi; este distrusă Biblioteca Centrală Universitară.După o săptămână de demonstraţii sângeroase, Ion Iliescu preia puterea ca preşedinte al României
– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927)
– 1989: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) îşi reia activitatea legal; se fondează Partidul Creştin Naţional Ţărănesc; la 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) vor fuziona formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (înscris oficial la 7.I.1990, PNŢCD fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)
– 1989: A fost redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791); între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul BerlinuluiPoarta Brandenburg (germană: Brandenburger Tor) din piaţa Pariser Platz în cartierul Berlin-Mitte al Berlinului a fost construită între anii 1788-1791 de către Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al oraşului şi concomitent simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei şi a lumii din secolul XX.Clădirea este în stilul clasicismului timpuriu.
– 1989: După-amiază apare „Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române
-1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1969 (n. 1906)Beckett s-a născut la Dublin, însă a studiat şi a predat la Paris unde s-a stabilit în 1937. Majoritatea operelor lui sunt scrise în limba franceză. Şi-a tradus piesele în limba engleză. Primul său roman, Murphy, a apărut în 1938 şi reprezintă un model al operelor lui ulterioare. Inovaţia constă în respingerea elementelor tradiţionale ce ţin de intrigă, personaje şi decor. Ca alternativă, teatrul lui Beckett ilustrează experienţa aşteptării şi luptei însoţite de o inutilitate epuizantă. Chinul şi agonia de a exista într-o lume deşartă sporesc în următoarele romane ale lui Becket. Printre acestea, se numără:
-Watt (1942-1944);
-trilogia Molloy (1951), Malone Meurt (Malone moare) (1951) şi The Unnamable (1953);
-How It Is (1961);
-The Lost Ones (1972)
Piesele lui aparţin teatrului absurdului. Beckett a îmbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de durere şi înfrângere. En attendant Godot (Aşteptându-l pe Godot) (1952) şi Fin de partie (Ultimul joc) (1957) rămân două dintre cele mai controversate piese ale lui Beckett. În 1969, dramaturgul a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Printre operele sale se numără o analiză semnificativă a operei lui Proust (1931); piesele Krapp’s Last Tape (Ultima casetă a lui Krapp (1959) şi Happy Days(Zile fericite) (1961); un scenariu, Film (1969); povestiri, Breath (Răsuflare) (1966) şi Lessness (1970); proze scurte adunate în volumele Stories and Texts for Nothing (Povestiri şi texte fără nici un scop) (1967), No’s Knife (Cuţitul lui Nu) (1967) şi The Complete Short Prose(Povestiri complete: 1929-1989) (1996); antologiile More Pricks than Kicks (1970) şi First Love and Other Shorts (Prima iubire şi alte povestiri) (1974); şi Poems (Poezii) (1963). Cele 16 volume de Collected Works (Opere) au fost publicate în 1970, primele ficţiuni şi piese ale lui Beckett fiind publicate postum: romanul Dream of Fair to Middling Women (scris în 1932) în 1992 şi piesa Eleuthéria (scrisă în 1947) în 1995.
Traduceri în limba română:
-Molloy, nuvele, traducere de Gabriela şi Constantin Abăluţă, prefaţă şi tabel cronologic de Romul Munteanu, Bucureşti, Editura Univers, 1990.
-Malone murind, roman, traducere de Constantin Abăluţă, Bucureşti, Editura EST, 1995 (reed. 2005).
-Teatru, ediţie îngrijită, cuvânt înainte, traducere şi note de Anca Măniuţiu, Bucureşti, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu”, Editura Cheiron, 2007.
– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)
– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915)
– 1996: A murit Mića Popović, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)
 1998: A murit scriitorul canadian de limbă franceză Pierre Vallieres, militant al mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938)
– 2001: A murit Jacques Mayol, celebru scufundător francez (n.01.04.1927)
– 2008: Emil Boc devine prim-ministrul României.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 22 decembrie… appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: