Ne puteti urmări și pe:
0 Copie 31

S-a întâmplat în 19 decembrie 1968: A murit Tiberiu Brediceanu, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române (n. 2 aprilie 1877, Lugoj – d. Bucureşti).

0 110
1 110
2 102
3 107
4 95
5 85
6 73
7 60

    S-a născut la 2 aprilie la Lugoj, în vestita familie a Bredicenilor. A fost fiul politicianului Coriolan Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu şi tatăl lui Mihai Brediceanu. Între 1887 – 1891 a studiat muzica la Lugoj cu dirijorul Iosif Czegka şi Sofia Vlad Rădulescu, apoi la Kassa (în Slovacia). La liceul din Blaj (1892-1895) a studiat cu compozitorul Iacob Mureşanu, la Sibiu (1903 – 1906) cu Hermann Kirchner şi la Braşov (1913-1914) cu Paul Richter. Pe lângă studiile muzicale s-a mai licenţiat în drept la Cluj-Napoca. După Unirea Transilvaniei cu România a participat la înfiinţarea Teatrului Naţional, Conservatorului şi Operei Române din Cluj (al cărei director a fost).

     În politică a fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc şi deputat între 1919 – 1920. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 1937, repus în drepturi în 1990) şi membru corespondent al Societăţii Franceze de Muzicologie. Preşedinte al Conservatorului „Astra” din Braşov, director al băncii „Albina”, sucursala Braşov.Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănăţene şi maramureşene, pe care le-a publicat în 10 volume de melodii, doine, cântece haiduceşti şi de joc, colinde, salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional.

      A susținut conferințe, concerte, emisiuni radio și TV, comunicări științifice în țară și în străinătate. Activitatea sa a fost recunoscută prin Premiul de folclor al Societății Compozitorilor Români (1925), Premiul Național pentru Muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1956) și Artist al Poporului (1957), cu Ordinul Muncii cls I (1956) și Ordinul Meritul Cultural cls I (1967). Așa cum relevă muzicologul Viorel Cosma în Lexiconul muzicienilor din România, Mihai Brediceanu a scris un număr impresionant de lucrări: muzică de teatru, simfonică, de cameră, corală, vocală, la care se adaugă culegerile de foclor și scrierile muzicologice.

       În plan componistic, popularitatea lui Tiberiu Brediceanu a fost asigurată de simplitatea, încărcătura poetică și atractivitatea pieselor vocale și instrumentale, „de o voită accesibilitate tehnică” (liedurile sale au avut succes în întreaga Europă și în cele două Americi), și de apelul la limbajul folcloric. Iată numai câteva dintre lucrările sale: Hora pentru pian,1902; Quadrilul pe motive române, 1904; La şezătoare, scene lirice, 1908; Hora în bemol major, 1921; Seara Mare, scene lirice, 1924; Colinde pentru voce şi pian, 1924; La seceriş (icoană de la ţară într-un act), 1936.

       Dacă i s-a reproșat ceva, este, de altfel, tocmai idilismul și romantismul datorate „spiritului sămănătorist” care dominase începutul sec. XX, și exprimate prin recursul „aproape permanent” la citatul folcloric, restrâns la armonia clasică tonală și la „numai câteva ritmuri de joc din Banat și Transilvania, îngrădind creația lui Tiberiu Brediceanu într-un perimetru tradiționalist”; pe de altă parte, aceeași critică muzicală recunoaște înalta calitate a pieselor sale, precum și meritul său în valorificarea melosului țărănesc, ce a servit drept exemplu altor muzicieni.

       Dacă prelucrarea motivelor folclorice, definitorie pentru creația componistică a lui Tiberiu Brediceanu, a fost explicată prin atmosfera epocii și prin dorința autorului de a „sluji interesele majore imediate” de ordin istoric, prin mijloace culturale – este tot atât de adevărat că astăzi, la distanță de decenii, muzica lui Tiberiu Brediceanu își demonstrează perenitatea și relevanța.

Compoziţii muzicale:

Aurora, vals pentru pian, 1900

Hora pentru pian, 1902

Quadrilul pe motive române, 1904

Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec, devenită apoi România în port, joc şi cântare, 1905

La şezătoare, scene lirice, 1908

Hora în bemol major, 1921

Seara Mare, scene lirice, 1924

Colinde pentru voce şi pian, 1924

La seceriş (icoană de la ţară într-un act), 1936

Muzicologie şi folclor:

Melodii populare româneşti din Maramureş

Melodii populare româneşti din Banat

Poemul coregrafic

Doine şi cântece româneşti pe teme poporale

Muzica şi compozitorii români ai Transilvaniei

Surse:

Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999

Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

http://www.clasic.radio/articol/tiberiu-brediceanu/2067751/5331/2

http://www.e-communio.ro/stire8782-50-de-ani-de-la-moartea-lui-tiberiu-brediceanu-compozitor-si-folclorist-format-in-scolile-blajului

http://www.ucmr.org.ro/bio-biblio.asp?CodP=84

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 19 decembrie 1968 appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: