Ne puteti urmări și pe:
snowman 4674856 1280

S-a întâmplat în 17 decembrie…

– 1273: A murit unul dintre marii poeţi ai literaturii persane, Jalal Al-Din Rumi (n. 1207)S-a născut la Balch (Bactra), Afghanistan. Tatăl său a fost teolog, jurist, mistic, supranumit sultanul savanţilor. Când mongolii au invadat Asia Centrală (1215 – 1220), familia sa, împreună cu un grup de discipoli de-ai tatălui, a fost nevoită să se retragă spre vest. În drum spre Anatolia, aceştia îl întâlnesc pe Attar, celebru poet persan, întâlnire care va avea un puternic impact asupra lui Rumi. Precum şi alţi sufiţi, Rumi descrie în opera sa treptele pe care le urcă îndrăgostitul sufit în căutarea lui Dumnezeu şi, în final, contopirea cu Divinitatea. Mathanawî – titlul monumentalei sale opere – înseamnă distih (vers dublu), fiind compusă din aproximativ 25.000 de mii de distihuri. Capodoperă a literaturii persane, cuprinde povestiri şi parabole cu caracter etic, ilustrate cu pilde din Coran, Evanghelii, Tora, din culegerea de fabule Kalila şi Dimna, datorată lui Ibn al-Muqaffa’, precum şi din folclorul oriental, cu referiri la filosofia greacă şi indiană. Pe lângă lucrările în versuri, Rumi a scris şi câteva opere în proză, cum ar fi Maktubat (Epistole) şi Fi-hi ma fi-hi (Cuprinde ceea ce cuprinde ; o altă posibilă traducere ar fi : Lăuntrul lăuntrului). Rumi a murit în noaptea de 17 decembrie 1273 la Konya, noapte ce este cunoscută sub numele de şeb-e arus (noaptea miresei; noaptea nunţii), deoarece, în sufism, moartea este considerată drept marea sărbătoare a reîntoarcerii spiritului la Dumnezeu şi a contopirii cu Divinitatea.
– 1706: S-a născut Émilie du Châtelet, matematiciană şi fiziciană franceză (d. 1749)
 – 1749: S-a născut Domenico Cimarosa, compozitor italian; a compus opere, oratorii, mese, cantate, sonate pentru clavecin („Căsătoria secretă”)  (m. 1801)
– 1778: S-a născut Sir Humphry Davy, chimist şi fizician englez; unul dintre fondatorii electrochimiei (m. 1829)
– 1787: S-a nascut biologul ceh Jan Purkyne, care a descoperit nucleul din ovul  si l-a numit vezicula germinala. În 1839 primul a folosit termenul de protoplasma
– 1813: A murit Antoine Augustin Parmentier, farmacist militar şi agronom francez.A ajutat la răspândirea culturii cartofului în Franţa, în special prin publicarea unei lucrări privind compoziţia chimică a acestuia. În afara de faptul ca a popularizat aceasta leguma, Parmentier a reformat morăritul şi panificaţia. Este cel care a adoptat vaccinarea împotriva variolei în armata lui Bonaparte. A fost, de asemenea, interesat de farmacie, care era prima sa profesie, igienă, alimentaţie şi chiar de artă.
– 1830: A murit Simón Bolívar, general şi om politic venezuelean, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1810-1826); numit adesea „George Washington al Americii de Sud”, datorită contribuţiei sale la eliberarea a cinci ţări (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru şi Bolivia); preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, “El Libertador” (n. 1783)
– 1830: S-a născut scriitorul francez Jules de Goncourt (m. 1870). Împreuna cu fratele sau, Edmond, a redat atmosfera vietii culturale a vremii în “Jurnalul” publicat în 1896. Tot el a împlinit dorinta testamentara a fratelui lui de a întemeia Academia Goncourt care acorda în fiecare an Premiul Goncourt pentru cel mai bun roman aparut în Franta
– 1843, 17/29: S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române 1881 (m. 1916).
– 1851: Ia fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher).Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost creată în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune şi-a deschis porţile pentru tinerii dornici să studieze şi să devină faimoşi în lumea muzicii. Sub conducerea compozitorului Alexandru Flechtenmacher, Conservatorul a devenit o instituţie europeană specializată în educaţia muzicală vocală şi instrumentală, având clase de vioara, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian şi armonie. În 1900, a apărut prima clasă de muzică de cameră, iar în 1905, prima clasă de compoziţie, condusă de Alfonso Castaldi. În perioada interbelică, a început studierea contrapunctului, orchestraţiei, esteticii şi istoriei muzicii. La 17 iulie 1931 au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a-l transforma într-o instituţie de învăţământ superior sub numele de Academia Regală de Muzică şi Arta Dramatică.
– 1853: S-a născut bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1933)
– 1863,17/29: S-a născut Ion Vidu (m. 1931), compozitor, dirijor si folclorist, autor de piese corale („Ana Lugojana”), muzica vocal-simfonica religioasa si culegeri folclorice.
– 1863: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă „Legea secularizarii averilor mânăstireşti”. În urma aplicării acestei legi, ¼ din teritoriul tarii devenea patrimoniul statului.
– 1869, 17/29: A murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române din 1866 (n. 1812).
– 1870, 17/30: S-a născut scriitorul Ion Alexandru Bassarabescu, unul dintre maeştrii schiţei în literatura română (volume de schiţe: „Vulturii”, „Un om în toată firea”); a făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români; membru corespondent al Academiei Române din 1909 (d.29.03.1952)
– 1870: A murit compozitorul italian Saverio Mercadante (botezat la 17.IX.1795)
– 1873, 17/29: S-a născut Ovid Densuşianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938).Operă (selectiv]:
  • Histoire de la langue Roumaine – Istoria limbii române (2 volume, Histoire de la langue roumaine – Les origines 1901, si Histoire de la langue roumaine – Le XVIème siècle 1938), prima mare operă de sinteză consacrată originii şi evoluţiei limbii române (până în secolul al XVI-lea inclusiv)
  • Graiul din Ţara Haţegului (1915)
  • Sufletul latin şi literatura nouă (2 volume, 1922)
  • Viaţa păstorească în poezia noastră populară (2 volume, 1922-1923)
  • Literatura română modernă (3 volume, 1929-1933)
  • Dicţionarul etimologic al limbii române. Elementele latine, în colaborare cu I.-A. Candrea (1907-1914)
  • Graiul nostru, împreună cu I.-A. Candrea şi Theodor Sperantia, o culegere de texte dialectale româneşti (2 volume, 1906-1907).
– 1874: A fost înfiinţată, de către marii proprietari de imobile şi cu sprijinul statului, „Societatea de credit urban Bucureşti”
– 1879: A apărut primul numar al reviste lunare România viitoare, sub conducerea lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
– 1881: A murit arheologul si etnograful american L.H.Morgan, cercetator al orânduirii primitive.
– 1885, 17/29: A murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1799. A susţinut Unirea Principatelor, a fost cetăţean de onoare al României, diplomat. A tradus poezii din Vasile Alecsandri şi a susţinut un curs de istorie şi de literatură română la Universitatea din Torino. La Congresul de la Paris din 1865, când se dezbătea problema României, Vegezzi-Ruscalla l-a determinat cu succes pe Cavour să activeze în favoarea României.
– 1890, 17/29: Se înfiinţează, pe lânga Universitatea din Bucureşti, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); îşi va începe activitatea în mod oficial la 24.I.1891; Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele părţi ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţiuni în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. În 1914 îsi schimba titulatura în „Liga pentru unitatea politica a tuturor românilor”
– 1890: S-a deschis, la Bucureşti, prima expoziţie a unei noi asociaţii artistice, „Cercul artistic”, la care a expus pentru prima dată pictorul Stefan Luchian
– 1891, 17/31: A murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti de agronomie; membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818).
– 1893: S-a născut Dumitru I. Bagdasar, medic neurochirurg; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1946)
– 1893: S-a născut Erwin Piscator, regizor german de teatru. O dată cu venirea nazismului porneşte în pribegie în SUA, unde înfiinţează „The Dramatic Workshop”, una dintre cele mai bune şcoli de teatru; i–a avut ca elevi pe Marlon Brando şi Tennessee Williams (d.30.03.1966)
– 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954)
– 1897: S-a născut poetul polonez Wladyslaw Broniewski (m. 1962)
– 1901: S-a născut compozitorul Richard Carol Oschanitzky (m. 1971)
– 1903: S-a născut prozatorul american Erskine Preston Caldwell (m. 1987)
– 1903: A avut loc, în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul,în variant istoriografiei americane a aeronauticii, realizat după planurile fraţilor Orville si Wilbur Wright La 17 decembrie 1903, Orville reuşeşte să zboare timp de 12 secunde, pe o distanţă de 37 de metri, cu o viteză de 10,8 km/h. Wilbur, la rândul său, reuşeşte să zboare în aceeaşi zi, de data aceasta timp de 59 de secunde, 260 de metri cu o viteză de 19 km/h.Avionul lor, Kitty Hawk avea lăţimea (inclusiv aripile) de 12,3 m, lungimea de 6,4 m şi o greutate de 340 kg, fiind construit exclusiv din lemn, având aripile din pânză întinsă pe o ramă. În anii următori fraţii Wright îmbunătăţesc continuu tehnica zborului prin perfecţionarea elicei şi dotarea avionului cu un motor mai puternic, produs de Alberto Santos Dumont în 1906 -1907.În 1905 apar primii pionieri europeni ai zborului, Traian Vuia, care zboară în Paris, la o înălţime de 12 m, în ziua de 18 martie1906 şi Jacob Christian Hansen Ellehammer, care în septembrie 1906 zboară pe insula Lindholm pe o distanţă de circa 40 de m
– 1905: S-a născut eseistul Vasile Lovinescu; lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice; considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc; frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu (m. 1984). Autor al unor importante studii de hermeneutica si ezoterism: „Dacia hiperboreana”, „Interpretarea ezoterica a unor basme si balade populare româneşti”, „Creanga şi Creanga de aur”.Urmează cursurile şcolii primare şi gimnaziale la Fălticeni, iar liceul la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, absolvindu-l în 1925. Se înscrie la Facultatea de Drept şi îşi ia licenţa în 1929. Între 1930 şi 1942 este membru al Baroului Ilfov, ulterior funcţionând în calitate de consilier juridic la Uzinele Siderurgice din Reşiţa, până la pensionare. Lovinescu şi-a dedicat însă întreaga viaţă studiului ştiinţelor „tradiţionale”, devenind unul dintre cei mai subtili cunoscători şi hermeneuţi ai fenomenului. A început cariera scriitoricească în anii ’30, când după contactul hotărâtor cu opera lui Rene Guenon începe să publice în revistele vremii studii de prezentare şi popularizare a ezoterismului. Tot acum (1935 şi 1936) face pelerinaje la Muntele Athos, la Amiens (Franţa) şi Basel (Elveţia). Îşi desăvârşeşte pregătirea spirituală după război, când, renunţând o perioadă la scris, se dedică lecturilor şi meditaţiei. În 1948, înfiinţează la Bucureşti, împreună cu Mihail Vâlsan, un grup de preocupări ezoterice, iar după 1959 un cerc de studii şi meditaţii asupra ştiinţelor tradiţionale. Îşi reia activitatea de scriitor în 1964, dar lucrările îi rămân în manuscris până la apariţia volumului Al patrulea hagialâc, urmat, după moartea sa, de Creangă şi Creanga de aur, Monarhul ascuns, Incantaţia sângelui, Mitul sfâşiat.
– 1905, 17/30: S-a născut Dionisie M. Pippidi, istoric, arheolog şi epigrafist; specialist în istoria antică şi epigrafie greco-romană; a realizat prima sinteza a istoriei oraselor grecesti din  Dobrogea, Histria, Callatis si Tomis si a raporturilor acestora cu getii; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993).Face studii universitare de drept şi litere la Bucureşti, specializându-se apoi la Ecole Pratique des Hautes Etudes din Paris şi la Accademia di Romania din Roma. Îi sunt mentori D. Evolceanu în ţară, Jules Marouzeau şi Jerome Carcopino în Franţa, Augusto Rostagni în Italia. Îşi începe cariera universitară în 1933, ca asistent la Iaşi, devenind profesor în 1945. A funcţionat şi la Muzeul Naţional de Antichităţi, la Institutul de Arheologie, unde asigură funcţia de director între 1971 şi 1982. Este doctor al Universităţii din Bucureşti (1932) cu teza Tacite et Tibere. Une contribution a l’etude du portrait dans l’historiographie latine,publicată în acelaşi an, iar mai târziu doctor honoris causa al universităţilor din Lyon şi Geneva, membru corespondent (1963) şi titular (1990), preşedinte al Secţiei de istorie şi arheologie a Academiei Române, membru al Institutului Arheologic German şi al Institutului Arheologic Austriac, membru corespondent, apoi asociat, al Institutului Franţei (Academie des Inscriptions et Belles-Lettres), membru corespondent al Academiei Britanice, precum şi preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Studii Clasice. A debutat cu studiul Occentare sive carmen condere. Contribuţie juridică la lămurirea unei probleme de istorie literară, publicat în „Orpheus” (1928). Colaborează la „Revista clasică”, „Studii clasice”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Studii literare”. Pippidi este autorul a numeroase studii de istorie şi cultură antică, apărute în ţară şi în străinătate:Recherches sur le culte imperial (1939), Autour de Tibere (1944), Contribuţii la istoria veche a României (1958), lucrare mult amplificată în ediţia din 1967, Studii de istoria religiilor antice (1969); I Greci nel Basso Danubio dall’ eta arcaica alla conquista romana (1971), Scythica Minora. Recherches sur les colonies grecques du litoral roumain de la Mer Noire (1975), Parerga. Ecrits de philologie, d’epigraphie et d’histoire ancienne (1984), Studii de istorie şi epigrafe (1988).
– 1907: A murit Sir William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (n. 1824)
– 1908: S-a născut Willard Frank Libby, chimist american, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960 ( d.08.09.1980 )
– 1912: A murit Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907).
– 1923: S-a născut Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (m. 2006)
– 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu, director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii („Bălcescu” (1974), „Cuibul de viespi” (1987) şi „Moartea unui artist” (1991) ) (d.24.01.2010).Autor, de-a lungul unei cariere de şase decenii, a peste o sută de spectacole, Horea Popescu a fost un regizor cu o vastă cultură şi cu un gust artistic rafinat, s-a distins ca un campion al reteatralizării teatrului românesc, s-a impus ca unul dintre artizanii spectacolului monumental şi a dovedit, prin arta sa, verticalitate şi atitudine civică, mai ales în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Dintre numeroasele sale spectacole, cele mai cunoscute sunt Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, Danton, de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, Caligula, de Albert Camus, Generoasa Fundaţie, de A. Buerro Valejo, Zbor deasupra unui cuib de cuci, după Dale Wasserman, Baia şi Ploşniţa, de Vladimir Maiakovski, Richard III, de William Shakespeare,Domnişoara Nastasia, de G. M. Zamfirescu, Beckett, de J. Anouilh, şi Titanic vals, de Tudor Muşatescu. În spectacolele sale, montate mai ales la Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi pe scene din ţară şi străinătate, Horea Popescu a creat întotdeauna atmosferă, a dezvoltat un univers aparte. Horea Popescu a fost şi autorul unor filme de succes, cum ar fi Omul de lângă tine,De trei ori Bucureşti, Dragoste lungă de o seară, Cuibul de viespi şi Moartea unui artist. De asemenea, a fost realizatorul unor spectacole de televiziune precum Bălcescu, după Camil Petrescu, Titanic Vals, după Tudor Muşatescu, şi Profesionistul, după Duŝan Kovacevici.
– 1925: S-a născut scriitorul francez Alphonse Boudard (m. 2000)
– 1928: A murit lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (n. 1875)
– 1928: S-a născut economistul Aurel Gh. Iancu; studii privind problemele de repartiţia veniturilor şi de mecanism economic; membru titular al Academiei Române din 2001
– 1936: S-a născut Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); este al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013; a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit
– 1938: Premiera piesei „Jocul de–a vacanţa” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuţie au făcut parte V. Maximilian şi George Vraca
– 1941: S-a născut criticul literar Liviu Petrescu; soţul Ioanei Petrescu, istoric şi critic literar (m. 1999)
– 1942: A murit matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi electricitate (n. 1897)
– 1942: Guvernele britanic, american si sovietic au somat Germania sa puna capat masurilor de exterminare a evreilor, sub amenintarea cu represalii. La acel moment, în urma aplicării asa numitei „soluţii finale”, fuseseă ucise deja aproape două milioane de persoane.
– 1944: A murit Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei primitive; împreună cu Vasile Pârvan este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1888)
– 1948: Este înfiinţată Opera Maghiară de Stat din Cluj, ca instituţie de sine stătătoare conform Decretului 391 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale al Republicii Populare Române.
– 1962: A murit Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (n. 1888)
– 1964: A murit fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (n. 1883)
– 1947: S-a născut Crişan Muşeţeanu, arheolog, fost director al Muzeului Naţional de Istorie a României
– 1963: Guvernele român şi francez decid să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă (în septembrie 1944 România recunoscuse Guvernul provizoriu al generalui Charles de Gaulle, relaţiile desfăşurându-se la nivel de legaţie)
– 1971: Reprezentanţi ai RFG şi RDG semnează un acord prin care este garantat accesul liber către Berlinul de Vest prin intermediul unei autostrăzi, a unei căi ferate şi a unui canal.
– 1971: Marea Adunare Naţională adoptă Legea nr. 24, a cetăţeniei române, care prevedea pierderea cetăţeniei române de către cei care pleacă din ţară în mod clandestin sau fraudulos şi de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovaţi de „fapte ostile”.
– 1975: S-a născut Milla Jovovich, top-model şi actriţă de film americană de origine ucraineană (filmul „Al cincilea element”, „Ioana din Orleans”)
– 1976: A murit Bartális János, poet de naţionalitate maghiară din România (n. 1893)
– 1985: A murit Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1901).Cursurile primare le face în comuna natală şi la Bistriţa, urmează apoi Liceul Evanghelic German din acelaşi oraş (1912-1920) şi Facultatea de Drept (1920-1921), precum şi Facultatea de Litere şi Filosofie (1921-1925) la Universitatea din Cluj. Se specializează la Leipzig, Berlin şi Hamburg (1928-1929), dând un doctorat în psihologie la Universitatea din Cluj (1928) şi unul în estetică în Franţa, la Sorbona (1935). Numit preparator la Institutul de Psihologie din Cluj (1923-1925), ulterior asistent tot aici, va fi conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie clujeană (1929-1938), docent din 1931 şi profesor titular din 1938. În 1948 se vede îndepărtat de la catedră şi funcţionează ca bibliotecar, apoi în calitate de cercetător la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române, împărtăşind aceleaşi condiţii ca şi colegul şi prietenul său Lucian Blaga. În 1961 este reintegrat în învăţământ, ca profesor de literatură universală şi comparată; se pensionează în 1971. În 1980 i se acordă Premiul special al Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate. Primul articol îi apare în 1923, în „Lumea universitară”. După un debut legat de preocupări în domeniul psihologiei, Rusu se orientează definitiv către cercetările de estetică şi teorie literară, în care va da contribuţii fundamentale. Din prima etapă a carierei sale au rezultat câteva lucrări, precum cele elaborate în 1929, în cadrul Institutului de Psihologie din Cluj: Principiile de bază ale psihologiei aplicate, Problema orientării profesionale, Selecţia copiilor dotaţi, Începuturile psihologiei configuraţiei. În 1932, o broşură, Goethe. Câteva aspecte, adunând cinci conferinţe, anunţa deja schimbarea de direcţie a cercetărilor şi reflecţiilor lui Rusu. După câţiva ani de stagiu parizian (1933-1935), el prezintă ca teză principală de doctorat lucrarea Essai sur la creation artistique. Contribution a une esthetique dynamique, iar ca teză secundară – Le Sens de l’existence dans la poesie populaire roumaine, ambele editate în 1935.
– 1987: A murit (la Northeast Harbor-Maine/S.U.A.) scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze, în 1980 (n. 1903)
– 1989, 17-20: La Timişoara manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste iau amploare. La ordinele lui Ceauşescu, se trage în manifestanţi, din Piaţa Libertăţii până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. TAB–urile  şi tancurile blochează intrările în oraş, elicoptere efectuează zboruri de supraveghere.
– 1991: România a semnat, la Haga, Carta Europeană a Energiei (alături de reprezentanţi din alte 47 de state)
– 1997: Lansarea postului de televiziune „Prima TV” (fost „Amerom”)
– 2000: A fost reinaugurată „Coloana fără sfârşit”, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
– 2007: A murit George Zaharescu, regizor, cel mai longeviv director al Teatrului National de Operetă „Ion Dacian” (n. 1927, Braila )
– 2009: A murit Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (n. 1946)
– 2011: A murit Cesaria Evora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (n. 1941)
-2011: A murit Kim Jong-il, politician nord-coreean (fiul lui Kim Ir-sen, fondatorul Republicii Populare Democrate Coreene (Coreea de Nord), decedat în anul 1994); liderul suprem al Coreei de Nord din 1994; preşedintele Comisiei Naţionale de Apărare, secretar general al Partidului Muncitoresc din Coreea, partidul de guvernământ din 1948, şi comandantul suprem al Armatei Populare Coreene (n. 1942).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 17 decembrie… appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: