Ne puteti urmări și pe:
S-a întâmplat în 6 decembrie…

S-a întâmplat în 6 decembrie…

– Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei
– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri.
– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605)
– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495).
– 1768: A fost publicată prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”
– 1771: A murit, la vârsta de 89 ani, anatomistul italian Gianbattista Morgagni, fondator al anatomiei patologice (n. 25.02.1682)
– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m.9.V.1850)
– 1779:  A încetat din viaţă Jean Baptiste Simeon Chardin, pictor francez. A executat naturi moarte, portrete (Autoportret cu ochelari), scene de interior (Toaleta de dimineaţă). A fost un colorist fin al nuanţelor.Jean (Baptiste) Siméon Chardin (n. 2 noiembrie 1699, Paris – d. Paris), a fost un pictor francez, considerat ca unul din cei mai mari artişti ai secolului al XVIII-lea. Este în special cunoscut ca maestru al naturilor moarte, al scenelor de viaţă şi al portretelor, domenii în care talentul artistului s-a desfăşurat în toată splendoarea lui. Stilul lui Chardin este atât de personal, încât nu poate fi asociat unei anumite perioade strict delimitate. Artistul activează în Franţa în epoca rococo-ului, în acelaşi timp cu Watteau, Boucher şi Fragonard, opera lui însă se caracterizează prin simplitate şi realism subtil, care va iniţia un curent burghez în pictura franceză.
– 1822: A murit chimistul francez Claude Louis Berthollet; a elaborat, împreună cu Antoine Lavoisier, o nomenclatură chimică raţională; a descoperit proprietăţile decolorante ale clorului şi aplicaţiile acestuia ca agent de albire (n.9.XI.1748)
– 1823: S-a născut, la Dessau, Friedrich-Max Müller (m.1900), lingvist şi orientalist britanic de origine germană. Membru de onoare al Academiei Române (1875). Specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală. A elaborat studii de religie comparată şi de mitologie (Tratat de mitologie comparată, 2 vol., 1881).
– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii morfopatologice, bacteriologice şi clinice asupra leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902)
– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 21.I.1936)
– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948)(m. 1948)
– 1867: A încetat din viaţă, la Montgeron, Pierre Jean-Marie Flourens (n.1794), fiziolog francez. Membru al Academiei de Ştiinţe din Paris. A descoperit centrul respirator din bulbul rahidian care-i poartă numele, a descoperit centrul coordonării echilibrului şi al poziţiei bipede din cerebel.
– 1870: S-a născut, la Newburg, New York, William Surrey Hart (m.1946), actor american de film. A fost unul dintre actorii cei mai bine plătiţi din istoria cinematografului. A debutat pe ecran în filmul Evadatul (1913), dar s-a impus prin Arianul (1916). A scris numeroase romane şi povestiri despre West.
– 1877: Inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonoră recitând „Mary had a Little Lamb”, la West Orange, New Jersey
– 1880:  A fost emis decretul potrivit căruia, oraşul Buenos Aires a devenit capitala Republicii Argentina.
– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879), fondatorul renumitei companii care îi poartă numele (n. 1816)Werner von Siemens (1816-1892), a fost inginer, inventator şi industriaş german. Fondează în anul 1847 împreună cu un alt industriaş, Halske, Societatea Siemens-Halske cu obiect de activitate instalarea liniilor telegrafice.Are mari contribuţii în domeniul maşinilor şi acţionărilor electrice cum ar fi: indusul în dublu T care a crescut randamentul generatoarelor şi motoarelor electrice (1856), primul alternator electric (1878), principiul autoexcitaţiei generatoarelor de curent continuu (1867), principiul reversibilităţii maşinilor electrice (1867).A construit primul tramvai cu alimentare electrică prin cele două şine (1870), prima locomotivă electrică(1879), şi primul război de ţesut cu acţionare electrică (1879).Siemens este cel care propune watt-ul ca unitate de putere (1882). De asemenea, el este cel care dă denumirea de electrotehnică pentru electricitatea tehnică.Alte invenţii de importanţă majoră în electrotehnică şi nu numai: aparat telegrafic indicator cu întrerupere automată (1846); folosirea gutapercii ca material izolant (1847), folosită ulterior la fabricarea primelor cabluri submarine de telegrafie; semnalizatorul electric de incendiu (1848); cuptorul cu arc electric pentru oţelării (1878); pirometrul cu rezistenţă pentru masurarea temperaturilor înalte (1880); ascensorul cu acţionare electrică (1880); fotometrul cu seleniu (1887).De asemenea, şi-a adus contribuţii importante privind legislaţia germană a brevetelor de invenţie.
– 1892: La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg a avut loc premiera baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov)
 – 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kulish, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1942)
– 1893: S-a născut, la Iaşi, Dan A. Bădărău (m.1968), filozof român. Membru corespondent al Academiei Române. Doctor în filosofie de la Sorbona (1925), el a funcţionat, între 1926-1948, ca profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie de pe lângă Universitatea din Iaşi. Cugetător de formaţie raţională, el a abordat şi probleme de logică şi istoria filosofiei. A colaborat permanent la ziarul ieşean „Opinia”, unde a fost un timp şi director. Împreună cu prof. Ioan Caproşu, a publicat volumul Iaşii vechilor zidiri.
– 1894: S-a născut Henri Catargi (Togo), pictor roman (d. 19.07.1976).Cunoscut pentru peisajele si naturile statice în care cromatica joacă un rol esenţial în compoziţie, pictorul Henri Catargi s-a născut la 6 decembrie 1894 în Bucureşti şi avea să devină un nume de referinţă în lumea artistică românească din prima jumătate a secolului XX. Trăind la Paris în adolescenţă, unde a urmat cursurile de liceu, s-a înscris la Facultatea de Drept de la Sorbona, la insistenţele tatălui său. Împlinindu-şi datoria faţă de acesta, viitorul pictor s-a dăruit apoi pasiunii sale pentru artă.Revenit în ţară la scurt timp după absolvire, a frecventat la început Academia Liberă de Pictură, unde s-a bucurat de îndrumarea pictorilor Gheorghe Petraşcu şi Jean Al. Steriadi. La începutul anilor ’20, se întoarce la Paris, însă de data aceasta pentru a continua studiul picturii. Intră la Academia Julian şi lucrează în atelierele pictorilor André Lothe şi Marcel Gromaire.În capitala franceză îl cunoaşte pe Theodor Pallady, cu care va deveni prieten şi care îi va influenţa stilul. Pleacă în călătorii lungi prin Europa, pictând lucrări precum „Peisaj mediteranean”, „Peisaj dobrogean (Balcic)”, „Peisaj la malul mării” şi  multiple naturi statice („Natură statică în faţa ferestrei”, „Natură statică cu pipă”, seria „Compoziţii”). Un loc semnificativ în opera sa îl ocupă, de asemenea, portretele feminine, dintre care amintim „Tătăroaică”, „Cariatida”, „Femeie şezând pe fond albastru” sau „Femeie pe balansoar”.Prima expoziţie personală a pictorului a avut loc la Paris, în 1922, după care artistul a început să îşi câştige faima atât în Europa, cât şi la noi în ţară, expunând la Bucureşti, dar şi în Moscova, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra şi Tokyo.Interesat în principal de culoare, Catargi a pictat, de asemenea, în a doua parte a carierei sale, desene şi schiţe în cerneală, acuarelă şi creion, o parte dintre schiţe aflându-se la Muzeul Memorial Henri Catargi din Scăeşti sau în custodia Muzeului de Artă Craiova. Artistul s-a stins din viaţă în 1976, la Bucureşti.
– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983)
– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966)
– 1898: S-a născut Gunnar Myrdal, economist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 1974 (d. 1987)
– 1898: S-a născut Alfred Eisenstaedt, celebru foto-jurnalist austriac (d.23.08.1995).
– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist. N. I. Herescu (d. 19 august 1961), latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937–1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s–a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. „Ovidiana” – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu).
– 1912: A murit arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (n. 1852)
– 1912: A avut loc la Brăila primul Congres al muncitorilor din toate porturile României; s-a constituit Uniunea lucrătorilor de transport pe apă şi pe uscat din România
– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857)
– 1920: S-a născut Dave Brubeck, compozitor şi pianist american de jazz
– 1920: S-a născut savantul englez George Porter; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1967
– 1929: S-a născut dirijorul austriac Nikolaus Harnoncourt
– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film şi scenarist elveţian
– 1931: S-a născut Alexandru Stark, reporter radio şi TV, scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris)
– 1933: S-a născut Elena Tacciu, critic şi istoric literar, eseistă; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980)
  – 1937: S-a născut, la Viişoara, jud. Bacău, Mihai Drăgan (m.1993), critic literar şi filolog român. A fost profesor la Catedra de Literatură română a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii ieşene (1960-1993). Distins eminescolog, a publicat peste 750 de monografii, studii, eseuri etc. A coordonat colecţia „Eminesciana” în care au apărut, la Editura „Junimea”, între anii 1974-1990, 52 de volume.
– 1939: A fost inaugurat sediul Şcolii Superioare de Război (azi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”), dupa 50 de ani de activitate a instituţiei; în 1957, în faţa sediului Academiei Militare, a fost dezvelit „Monumentul Eroilor Patriei”, opera colectivă a sculptorilor M. Butunoiu, Zoe Baicoianu, T.N. Ionescu, I. Damaceanu
   – 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975)
– 1942: S-a născut Peter Handke, scriitor, scenarist şi producător austriac de film
-1944: Depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze (6 decembrie 1944– 5 martie 1945). Premier era Nicolae Rădescu, PNŢ şi PNL deţineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere
– 1949: S-a născut Niculae Cristescu, tenor la Opera Naţională din Bucureşti
– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru corespondent al Academiei Române.Gheorghe Păun s-a născut la 6 decembrie 1950, în comuna Cicăneşti, judeţul Argeş.A absolvit facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti în 1974, şi-a luat doctoratul în matematică în 1977. Cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, profesor la mai multe universităţi din lume, are o carieră excepţională ca matematician. Din 1997 este membru corespondent al Academiei Române.A publicat un număr mare de articole, multe în colaborare cu mulţi cercetători din lume. A ţinut cursuri la peste 100 de universităţi, şi a avut numeroase invitaţii la conferinţe internaţionale.A publicat 11 cărţi în matematică şi informatică (unele din ele au fost traduse în limbile japoneză, chineză şi rusă), a editat peste 40 de volume colective, şi de asemenea a publicat multe cărţi de ştiinţă popularizată, cărţi de matematică distractivă (jocuri).Este membru în colectivele editoriale a 12 reviste internaţionale şi este implicat în comitetele de programare, conducere şi organizare a mai multor conferinţe recunoscute şi workshop-uri.În 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi din 2006 este membru al Academia Europaea.A introdus în România jocul de Go, find primul preşedinte al Federaţiei Române de Go.Pe plan literar, a publicat două volume de povestiri SF, Sfera paralelă (1984) şi Generoasele cercuri (1989).Din 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor.În 2010 a publicat volumul Privind peste umăr. Memorii premature.
 – 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902)
– 1957: S-a născut pianistul Tudor Dumitrescu (m. 1977)
– 1963: A murit Ion Valentin Anestin, pictor, sculptor, grafician şi scriitor, nepotul scriitorului Victor Anestin (n.24.XII.1900).  Ion Valentin Anestin a urmat, între 1918-1920, Academia de arte frumoase din Bucureşti, unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Frederik Storck. A continuat apoi studiile la Academia liberă de artă, înfiinţată de pictorul Arthur Verona.După 1921, a devenit cronicar teatral şi de artă, a scris proză, dramaturgie şi publicistică (în publicaţiile Epoca, Vremea, Bluze albastre, Cuvântul liber, Adevărul literar şi artistic, Timpul, Gluma), dar s-a ocupat şi de grafică, în special caricatură şi desen umoristic.La iniţiativa lui Vladimir Donescu, fostul său coleg de liceu, colaborează între 1931 şi 1943 la săptămânalul Vremea, deţinând pagina teatrală şi prezentarea grafică.În perioada interbelică, Anestin a publicat albume cu gravuri şi ilustraţii, creându-şi un stil propriu, imitat şi de alţi graficieni. În perioada mai 1940 – septembrie 1944, în revista Gluma Anestin a publicat caricaturi antistaliniste cu legenda Măcelarul din Piaţa Roşie. Din cauza lor, în 1944 Anestin a fost suspendat cinci ani din activitatea ziaristică şi apoi a fost arestat.În caricaturile sale au apărut personaje politice româneşti ca Nicolae Titulescu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ion Inculeţ, Alexandru Averescu, Octavian Goga, Gheorghe Tătărăscu sau străine, ca Adolf Hitler sau Benito Mussolini.
– 1965: S-au încheiat lucrările la prima magistrală feroviară electrificată din România, Braşov-Predeal.
– 1972: A murit, la Chicago, Vasile Posteucă, poet şi eseist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina). Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 1972
– 1972: A murit George Baiculescu, bibliograf şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ion Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională, fiind concomitent editor şi istoric literar (n. 1900)
– 1973: Gerald Ford depune jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în urma demisiei lui Richard Nixon. A fost singurul preşedinte al Statelor Unite care nu a fost ales prin vot
– 1986: A încetat din viaţă, la Iaşi, Adalbert Bela Balogh (n.1913), coregraf. A făcut parte din prima promoţie de dansatori profesionişti din ţara noastră. A fost balerin-solist la Opera Română şi la Teatrul „Alhambra” din Bucureşti. Din 1956 vine la Iaşi, la Opera Română, unde a lucrat până la pensionare. A montat o serie de balete (Fântâna din Baccisarai; Călăreţul de aramă; Bolero; Invitaţie la vals; Seară vieneză ş.a.).
– 1987: A murit compozitorul Dorin Liviu Zaharia, autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş. a.) (n.1944)
– 1988: A murit solistul american Roy Orbison (n. 1936), pionier al muzicii rock.Supranumit şi „The Big O”, Roy Kelton Orbison s-a născut pe 23 aprilie 1936 şi a avut o carieră de peste patru decade, fiind considerat un pionier al rock and roll-ului.Este cunoscut pentru piesele sale „Ooby Dooby”, „In Dreams”, „Oh, Pretty Woman”, „Crying”, „You Got It” sau „California Blue”.În 1987, Roy a fost introdus în „Rock and Roll Hall Of Fame”, pentru ca în 1989 să fie inclus postum (a decedat în 1988) în „Songwriters Hall of Fame”.Ca un fapt divers, cântecul „Please Please Me” al celor de la The Beatles a inspirat melodia „Only The Lonley” a lui Roy Orbison.
– 1988: A murit operatorul de film Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n.1.II.1905).
– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913)
– 1990: A încetat din viaţă, la Iaşi, Constantin Martiniuc (n.1915), geograf român. A slujit Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi timp de 40 de ani, la Facultatea de Ştiinţe, secţia Geografie. A publicat peste 150 de lucrări ştiinţifice.
 – 1991: A murit prozatorul Vladimir Colin.Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, Bucureşti, d. Bucureşti) este considerat a fi cel mai important scriitor român de literatură ştiinţifico-fantastică. Operele lui imaginare formează o impresionantă colecţie europeană şi sunt cunoscute pe mai multe continente.A debutat cu un volum de Basme, în 1953, care a obţinut Premiul de Stat. Au urmat apoi volumele de literatură ştiinţifico-fantastică Pentagrama, 1967, Un peşte invizibil şi douăzeci de povestiri fantastice, 1970, Imposibila oază, 1984. A excelat în genul science fantasy şi a obţinut trei premii Eurocon, o performanţă de neegalat pentru un autor din România. Printre operele din acest gen se numără şi volumele de povestiri Viitorul al doilea, Dinţii lui Cronos sau mini-romanul Babel.A scris romane fantastice, romane ştiinţifico-fantastice (aşa cum ar fi A zecea lume şi Babel), basme, volume de povestiri ştiinţifico-fantastice şi o carte de fantezie istorică, Legendele ţării lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa cea mai cunoscută, fiind editată şi tipărită în Spania şi Franţa în volume de benzi desenate avându-l ca desenator pe cunoscutul artist sârb Igor Kordey. Editura Nemira i-a republicat cărţile într-o serie de autor Vladimir Colin, aducându-i un omagiu postum. A scris foarte multe basme moderne sau literatură de popularizare pentru copii.[Eurocon, uneori EUROCON, este un acronim pentru Convenţia Europeană de science-fiction. Prima întrunire, Eurocon 1972, a avut loc la Trieste, în Italia, în 1972.La fel ca şi convenţiile mondiale, Worldcon, fiecare Eurocon este organizat de un grup local de fani, cu sprijinul şi sub auspiciile European Science Fiction Society (acronim ESFS) (Societatea europeană de science-fiction), care are un statut şi un regulament propriu]
– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române (n. 1910)
– 1994: A murit actorul de film italian Gian Maria Volontè (n. 1933)
– 1994: Reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – forum de dialog şi negocieri între Est şi Vest. A fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într–o nouă eră”; s–a hotărât schimbarea denumirii CSCE în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa (Budapesta)
– 1996: A murit Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru al Academiei Române (n. 1936). Dicţionarul Membrii Academiei Române dă ca dată a morţii 8.XII.1996; de asemenea, deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului spune că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936.Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a făcut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, a ocupat funcţia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeţi”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. În 1966 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reuşind să repete această performanţă de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal şi roman.Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia „Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul şi Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia ţeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia muşcătoare, împrumutată din lirica soresciană.Deşi rămasă în umbra capodoperelor lirice şi dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii şi, mai ales, Trei dinţi din faţă sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.
– 1997: A murit Gilbert Delahaye, poet belgian de origine franceză, autorul seriei de albume pentru copii intitulate „Martine”, celebre în întreaga lume (n. 1923)
– 1998: S-a constituit Casa Naţională de Asigurari de Sănătate
– 1998: A murit sculptorul francez Cesar Baldaccini, autorul statuetei pe care Academia Franceză de Film o acordă anual (pentru cel mai bun scenariu original, cel mai bun regizor, cel mai bun actor) în cadrul „Nopţii Cesar-urilor” (n. 1921)
– 1999: Preşedintele României, la acea dată Emil Constantinescu, a promulgat Legea privind dosarele Securităţii
– 2005: A fost semnat, la Bucureşti, acordul privind instalarea unor baze americane militare pe teritoriul României; este primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est.
– 2007: A murit scriitorul Marius Tupan, redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a  condus-o din anul 2000 (n. 1945)
– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923).
Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 6 decembrie… appeared first on Jurnal Spiritual.

Ne puteti urmări și pe: