Pe seama cărui fapt să punem restrângerea activităţilor în momentele aniversare ale neamului, la Rădăuţi? Nu vreau să mă iau de nimeni, aici. Doar constat că, cu fiecare an, la manifestările prilejuite de importantele momente din viaţa României, atât oficialităţile, din orice zonă a spectrului politic, cât şi privitorii se plictisesc repede, la Rădăuţi. De aceea se scurtează atât textul celor care ţin alocuţiuni cât şi numărul celor care sunt în drept să vorbească de momentul care i-a unit pe toţi, vis-a-vis de Mănăstirea Bogdana, sau oriunde în municipiu. E adevărat, ne-au plecat şi veteranii de război…..Timpul lor, s-a scurs prin sita vremii.
Unii cred că e facultativă luarea cuşmei de pe cap, atât la intonarea imnului naţional dar şi la Te Deum-ul, necesar sufletelor, pomenirii înaintaşilor. Alţii nu contenesc să facă poze cu telefonul în timp ce s-ar cuveni a face cruce ( cu tot cu telefon )

 

Am remarcat ca de fiecare dată prestanţa, nu neapărat oratorică a domnului profesor Ionel Mitrofan, cât oficială şi clară în redarea, aducerea în memoria colectivă a momentelor istorice. Am remarcat alocuţiunea domnului col.rez. Simion Sticleţ care a redat câteva date  şi fapte din operaţiunile armatei române cu ocazia momentelor premergătoare, marii Uniri, dar căldura evenimentului a fost rostirea avocatului, epigramistului Emil Ianuş care ne-a trimis la icoană, cum se spune, la Icoana Neamului, prin slova poetică şi de neuitare. Nici domnul primar, Nistor Tătar nu s-a lungit în vorbe, vorbind simplu ca un român, altor români. Bine… am înţeles, încercarea de a nu te lungi…Şi totuşi am simţit o răceală între oameni, mai cu minus decât cea de afară. Să se datoreze această răceală, evenimentelor politice din ultima vreme?

Când o să simţim că trebuie pus sentimentul obştesc, naţional, înaintea celui personal, de grup sau de partid?
Câştigul de ieri a fost mulţimea mai numeroasă parcă faţă de alţi ani. Dar nici un an nu seamănă cu altul. Câştigul de ieri au fost copiii, mulţi dintre ei în costum popular, fluturând tricolore steguleţe. Felicitări părinţilor!
Una peste alta…rămâne îmbucătura şi duşca de după, pentru unii, în timp ce pentru alţii rămân amintirile cu fanfara militară şi defilarea, la aţă adică cu mâna pe patul şi ţeava armei şi cu onorul spre dreapta.

                                             Cu un pic de nostalgie, de apuse şi înălţătoare vremuri,
                                                                                           Iulian Iustin Melinte

The post La Rădăuţi au dispărut pe rând fanfara militară, defilarea….Toţi am devenit mai friguroşi, cu fiecare an..Unii cu alţii. ( Ceva foto, de culoare ) appeared first on JurnaldeRadauti.ro.