Ne puteti urmări și pe:

S-a întâmplat în 14 noiembrie…

– „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921.De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină pe 1923.
– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988);în România se sărbătoreşte din anul 1990.
– Ziua Dobrogei.Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat, oficial, în componenţa statului român modern.
– 1234: Menţionarea, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, a românilor („walati”) ca trăind în episcopatul cumanilor şi având o ierarhie bisericească de rit orthodox.
– 1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reşedinta la Avignon.Papa Clement al V-lea (n. cca. 1250 — d. 1314) a fost unul din cei mai însemnaţi papi din evul mediu.În timpul pontificatului său sediul papilor a fost transferat de la Roma în Franţa, la Avignon.Împreună cu regele Franţei, Filip al IV-lea (Filip cel Frumos), a pus la cale desfiinţarea Ordinului Templierilor. În anul 1307, intr-o zi de vineri 13 Octombrie, un edict care ordona arestarea templierilor a fost emis, simultan, în toată Europa. Templierii arestaţi au fost interogaţi de Inchiziţie timp de 7 ani, pentru a se afla locul unde se ascundea tezaurul lor.În 1314, Jacques de Molay, marele maestru al Ordinului Templierilor, înainte de a fi ars pe rug, ar fi prezis că atât Regele Filip al IV-lea al Franţei, cât şi Papa Clement al V-lea vor muri în acelaşi an, ceea ce s-a şi întâmplat.
 – 1497: S-a terminat zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mânăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504).
– 1540: A murit Rosso Fiorentino, pictor italian.Giovanni Battista di Iacopo (n. 1494, Florenţa – d. Fontainebleau) numit Rosso Fiorentino din cauza culorii părului lui, a fost un pictor italian al Renaşterii. Născut la Florenţa, în Italia, cu un păr roşu care i-a adus porecla de mai târziu, Rosso a învăţat la început în atelierul lui Andrea del Sarto, alături de Pontormo, un tânăr din aceeaşi generaţie. Ajuns la Roma spre sfârşitul anului 1523, Rosso a fost influenţat de opera lui Michelangelo, Rafael şi a altor artişti ai Renaşterii, aliniindu-se stilului şi manierei acestora.Rosso ajunge în cele din urmă în Franţa, în 1530 şi cucereşte o poziţie importantă la Curtea lui Francisc I, rămânând aici până la moarte. Împreună cu Francesco Primaticcio, Rosso a fost unul dintre artiştii de frunte care au lucrat la Castelul Fontainebleau, numărându-se printre pictorii „primei Şcoli de la Fontainebleau” şi petrecându-şi acolo cea mai mare parte a vieţii.La Fontainebleau, Rosso a decorat Galeria Francisc I, cea mai importanta lucrare a sa.Cea mai de seamă pictură a lui Rosso este considerată în primul rând Coborârea de pe cruce, o pictură de altar din Pinacoteca Comunale din Volterra (iniţial a fost pictată pentru Catedrala oraşului). În contrast cu expresia înţepenită a durerii din alte Coborâri, Rosso compune o complicată acţiune în mişcare, personajele din partea inferioară a scenei arătând în mod cât se poate de clar şi de precis, prin intermediul sugestivei înfăţişări a chipurilor ascunse, o durere suportată în linişte. Cerul este întunecat. Cele trei scări şi oamenii care îl coboară pe Christos exprimă dificultatea misiunii.
– 1668: S-a născut Johann Lukas Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (m. 1745).
– 1716: A murit Gottfried Leibniz, filozof, matematician, diplomat, om de ştiinţă german. Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. Hanovra) a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de „funcţie” (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne. A fost fondatorul şi primul preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Berlin (1700).
– 1719: S-a născut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart (d.28.05.1787).
– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi („Clermont”/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815) Fulton poate fi creditat ca autor al planurilor şi constructor efectiv al primelor vase cu aburi complet operaţionale, precum şi a primului submarin funcţional, comandat de Napoleon Bonaparte, denumit Nautilius, care a fost testat în 1800. Deşi lista inginerilor, constructorilor şi întreprinzătorilor, care au încercat să realizeze vase care să fie acţionate mecanic este lungă, începând cu însuşi realizatorul motorului cu aburi cu regulator centrifugal, James Watt, importanţa lui Robert Fulton în istoria ingineriei şi a navigaţiei constă în realizarea primelor nave acţionate mecanic, care erau complet funcţionale, operaţionale şi fiabile.
– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851).
– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850).
– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878).
– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763). Opera sa alternează planul real cu cel imaginar, ironia acidă cu efuziunea lirică, într-o deosebită diversitate de asociaţii şi tonalităţi sufleteşti, configurând caractere singulare, pronunţat individuale. A fost un remarcabil stilist, creator de sugestii subtile, atmosferă şi portrete de mare sensibilitate. Opera sa se compune din volumele: Viaţa fericitului învăţătoraş Maria Wuz din Auenthal, Loja invizibilă, Hesperus; Viaţa lui Quintus Fixlein, Titan.
– 1831: A murit Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filozof german. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n. 27 august 1770, Stuttgart – d. Berlin) a fost un filozof german, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea.În 1807 publică lucrarea sa fundamentală „Fenomenologia spiritului” (Phänomenologie des Geistes]]. Între 1808 şi 1816 este rectorul gimnaziului din Nürnberg şi publică lucrarea „Ştiinţa logicii” (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). În 1818, după o scurtă activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupă catedra de filozofie la Universitatea din Berlin, care aparţinuse lui Fichte, şi începe, în prelegerile ţinute, să propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicată în „Enciclopedia ştiinţelor filozofice” (Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzând filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc.
– 1832: A fost pus în circulaţie primul vagon de tramvai din America, tras de cai, la New York, având ca pasageri funcţionari publici care parcurgeau distanţa dintre Prince Street si Strada nr. 14.
-1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926) În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (Impresie, răsărit de soare – acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de „mpresioniste” din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă „impresii” decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti  (Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir, Cézanne şi Berthe Morisot), foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.
– 1863: S-a născut Leo Baekeland, chimist american de origine belgiană inventatorul bachelitei. Leo Hendrik Baekeland (n. Gand, Belgia – d.23 februarie 1944, Beacon, New York, Statele Unite) este un chimist american de origine belgiană, specialist în chimie industrială. Profesor de chimie în Belgia, a imigrat în Statele Unite, în 1889. A inventat Velox, prima hârtie fotografică sensibilă la lumină artificială, şi i-a vândut drepturile de proprietate lui George Eastman în 1899, contra sumei de un milion de dolari. Încercările sale de a înlocui şerlacul au dus la descoperirea, în 1909, a metodei de realizare a unui tip de plastic dur, termorigid, produs din formaldehidă şi fenol, pe care l-a denumit bachelită. Descoperirea sa a contribuit la dezvoltarea industriei maselor plastice.
– 1865: S-a născut (la Ciripcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin Stere, jurist, scriitor şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului (m. 1936).
– 1869: S-a născut Iulia Haşdeu, poeta româncă, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Iulia Hasdeu (d. 29 septembrie 1888) a fost o tânără intelectuală, poetă, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu.A fost un copil supradotat; la opt ani neîmpliniţi Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare.La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-şi profesorii cu talentul său.La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la vârsta de 19 ani, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.
– 1871: S-a născut Ilarie Chendi, critic şi istoric literar român (d. 1913).
– 1874, 14/22: S-a născut Constantin Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române (m. 1927).
– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie, membru corespondent al Academiei Române.
– 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă
– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971).
– 1889:S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964).
– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921.
– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu, poet şi eseist român, stabilit în Franţa în 1923 (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz, în anul 1944).
– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990).
– 1905: A murit Robert Whitehead, inventatorul torpilei în anul 1866.
– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002).A scris o serie a cărţilor populare, Pippi Şoseţica (Pippi Långstrump), Frăţiorul şi Karlsson de pe acoperiş, Prinţul Mio şi căluţul fermecat, Fraţii Inimă de leu etc.A luat premiul „Hans Christian Andersen”, unul dintre cele mai importante premii pentru scriitori.Cărţile autoarei s-au vândut în 145 milioane de exemplare.
– 1909: A murit Joshua Slocum, navigator american de origine canadiană, cel mai mare navigator solitar al secolului XIX.
– 1910: Primul avion care decolează de pe puntea unei nave.Un avion biplan, pilotat de Eugène Ely, a decolat de pe cucişătorul american Birmingham.11 luni mai târziu, pilotul Eugène Ely a reuşit o decolare şi o aterizare pe o platformă special amenajată în pupa cuirasatului Pennsylvania.Au apărut astfel portavioanele.
– 1914: S-a născut P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), episcop al Episcopiei Râmnicului (din septembrie 1984). La 30 septembrie 1984, Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea P.S. Gherasim la rangul de Episcop al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, confirmarea hotărârii regăsindu-se în Decretul Prezidenţial nr. 214 din 22 octombrie al aceluiaşi an. Instalarea P.S. Gherasim Cristea în scaunul episcopal s-a produs la data de 2 decembrie 1984, iar în 2009, P.F. Daniel l-a onorat cu prezenţa Sa la întronarea în scaunul de Arhiepiscop.
– 1914: Încercarea primei maşini marca Dodge.

Mai multe date istorice despre 14 Noiembrie, AICI

Ne puteti urmări și pe: