Sălbăticiunile pădurilor, printre noi

Animalele sălbatice sunt tot mai des observate în comunitățile din județ, mai ales în cele care sunt înconjurate sau învecinate cu păduri. Și nu vorbim neapărat despre orașe ca Sinaia sau Brașov, ci mai curând despre localități din apropierea Bacăului, cum ar fi Livezi, Cleja, Valea Budului sau Hemeiuși. Or, dacă vederea unei căprioare, a unui mistreț sau, mai nou, a unui…bursuc ori șacal nu prea creează emoții printre localnici, nu la fel putem vorbi atunci când oarecine ar da nas în bot cu maiestuosul, dar periculosul urs brun.

Din păcate, un astfel de reprezentant al faunei de pe la noi (de ceva ani, interzis a fi vânat) a fost identificat, în ultima perioadă, în alarmant de multe zone locuite de oameni.

Reamintim că moș Martin și-a făcut simițită prezența într-un mod extrem de agresiv mai ales în iarna trecută, în zona satului Poiana, comuna Livezi. Aici, urșii au coborât din pădure și au sfâșiat caprele dintr-o stână aflată la nici 50 de metri de o casă locuită. Și nu o dată, ci în mai multe rânduri.

Pe unde mai umblă urșii

De dată mult mai recentă vorbim, însă, acum, respectiv luna trecută, când, la fel, a fost zărit ursul brun sau, mai bine zis, urme ale trecerii marelui mamifer, la Hemeiuș. Din nou. Oficial, se știe că în zona Ocolului Silvic Fântânele (Hemeiuși-Trebeș), există patru exemplare, la Valea Budului este un alt urs tânăr, de vreo trei ani, apoi o ursoaică cu doi pui și un alt adult mascul care pendulează între Valea Budului și Blăgești. „Mai este unul la Scurta, Orbeni, văzut săptămâna trecută. A fost văzut și anul trecut și se pare că a venit înapoi. Și probabil, cel de la Livezi, despre care nu mai știu nimic oficial. Posibil ca să-i fi făcut felul careva, căci din moment ce este văzut timp de trei luni, după care se volatilizează, e clar că la «evaporat» careva”, spune ing. Adrian Titianu, specialist în cinegetică la Direcția Silvică Bacău.

Lupii, la concurență cu moș Martin

Alături de urși, au început să apară tot mai des și…lupii, animale sălbatice care, în general, evită zonele unde sunt prezenți oamenii. Așadar, tot luna trecută, jupânul lup a fost semnalat în zonele Măgura – Cleja – Faraoani. De altfel, lupii au și atacat, în plină zi, o stână de oi, pe raza comunei Cleja, mai jos de locul numit „trei pâraie”, exact la „fântâna sărată”. Potrivit localnicilor, numai stăpânirea de sine de care a dat dovadă ciobanul a determinat reducerea pagubelor, lupul abandonând două oi, una moartă și alta rănită.

A crescut efectivul de urși

O analiză comparativă a efectivelor de carnivore strict protejate (urs, râs, pisică sălbatică) fost făcută recent la nivelul județului.

La întreaga și laborioasa activitate au participat specialiștii băcăuani de la Direcția Silvică, AJVPS, Protecția Mediului, Garda de Mediu, Garda Forestieră, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, în colaborare cu vânătorii, pescarii din alte județe ș.a.

Potrivit instituției, se înregistrează o evoluţie pozitivă a populaţiilor de urs pe toate fondurile cinegetice.

În plus, se evidențiază prezenţa exemplarelor de urs, în special tineret, în cuprinsul fondurilor cinegetice care nu au avut stabilite efective optime şi care nu reprezintă areal pentru specie.

„Acest fenomen are la bază manifestările de teritorialitate ale exemplarelor mature, precum şi creşterea numerică a populaţiei, astfel încât exemplarele tinere de masculi sunt împinse în afara arealului şi obligate să se adapteze în habitate forestiere care nu oferă cele mai bune condiţii de adăpost şi hrănire. Fenomenul a generat, în ultimul an, numeroase conflicte, datorită faptului că ursul, un animal cu o capacitate de adaptare extraordinară, a învăţat faptul că aşezările omeneşti oferă oportunităţi de hrănire facilă”, este una dintre concluziile APM Bacău.

Instituția mai arată că măsurile de protecţie din ultimii ani au dus la creșterea populaţiilor de carnivore strict protejate, care, însă, nu sunt susţinute de condiţiile de habitat. „Cauza o reprezintă exploatările forestiere, reducerea suprafeţelor acoperite de păduri, precum şi creşterea activităţilor de exploatare a resurselor pădurii (ciuperci şi fructe de pădure). În aceste condiţii, este posibilă creşterea numărului de conflicte între om şi animalele sălbatice, precum şi creşterea fenomenului de braconaj cinegetic”, sunt de părere specialiștii de la Mediu.

Vânători celebri, în Bacău

Potrivit unor surse, în toată țara ar fi circa 5.000 de urși, alte surse indicând existența a 6.500 de exemplare, în ambele cazuri, mult prea mult decât poate susține un areal cum este România. Curios este că statul, în anii trecuți, prin Direcțiile Silvice, făcea bani frumoși din împușcarea urșilor. De exemplu, cel mai ieftin urs costa 3.000 de euro. Or, dacă într-un sezon, se aproba împușcarea a peste 100 de urși, rezulta o sumă considerabilă care ar fi intrat în vistieria statului.

În anii buni, la noi, în județ, ajungea multă lume „bună” de peste tot, de la germani, austrieci, la danezi. De exemplu, aici, a vânat Olivia Nalos Opre (foto), consilier pentru conservarea vieții sălbatice, consultant internațional de vânătoare, membră a Consiliului internțional pentru conservarea vieții sălbatice, dar și prin]ul moștenitor al Benelux-ului sau patronul fabricii de arme Merkel, Germania, un director de la firma de echipamente de vânătoare Hard Kill și un patron de la fabrica de sisteme de ochire AIM Point.

Cea mai spumoasă prezență a fost a unui șeic din zona arabă care a sosit în Bacău cu un Boeing 707 cu o capacitate de peste 350 de persoane, dar în care erau îmbarcați doar …șapte pasageri și nu mai puțin de 65 de valize. Tot inedită a fost și prezența, în mai multe rânduri, a lui Saif Gaddafi (foto), nimeni altul decât fiului dictatorului Muammar Gaddafi. Ca o paranteză, acesta a vânat un urs de…13.000 de euro, iar pe timpul șederii în cabana din Bacău, garda personală a lui Saif, o femeie (sic!), a dormit tot timpul pe un preș, la capătul patului, la picioarele lui Saif.
Printre vânătorii celebri care au fost pe la noi s-au mai numărat proprietari de mine de diamante, un văr de-al prințului Charles, proprietarul firmei Rigby, un vârstnic de vreo 80 de ani care folosea o armă de peste 100.000 de euro și care a împușcat 30 de porci și doi urși.

Ce faci dacă întâlnești un urs

Ideal ar fi să evitați total contactul cu un asemenea animal.

Însă, dacă vă întâlniți întâmplător cu ursul, este bine să nu încercați să-i oferiți hrană și nici să vă apropiați prea mult de el.

Ideal ar fi ca, în plimbările prin pădure, să faceți mereu gălăgie, ursul, ca și alte animale sălbatice evitând zonele unde simte că ar fi omul. „Este un exemplu clar, verificat. Poți să ai ghinionul să dai de unul care are un cadavru de animal lângă el, iar ursul să creadă că vrei să-i furi «trofeul». Atunci, este posibil să te atace. Dar, în România, nu există caz în care ursul să te atace pentru a te …păpa, a te vâna, ca pe orice alt fel de animal. Nu. În America, urșii grizzly fac asta, dar aici, nu”, spune ing. Titianu.
Întâlnirea cu o ursoaică cu pui este, într-adevăr, o mare problemă, mai ales dacă animalul simte că ai încălcat „distanța de siguranță”. În acest caz, este extrem de posibil să fii atacat.

În schimb, dacă un animal adult, fără pui, întâlnește un om, se va ridica în două picioare, indicând că el este „jupânul”, acolo, moment în care se recomandă ca omul să se facă mic, ciuciulete, pe vine, și, evitând total contactul direct cu privirea animalului, să încerce să se îndepărteze încet, fără a fugi, întrucât oricărui animal i se declanșează instinctul de prădător când vede victima alergând.

O altă metodă, însă aplicată numai dacă omul se află la distanță suficient de mare, este să se ridice cât de sus posibil și să facă zgomote cât mai mari. Statisticile occidentale indică faptul că 9 din 10 urși, în astfel, de cazuri, te lasă în pace.

„Cel mai simplu cred că este clopoțelul din argint care se poate agăța de rucsac, astfel încât să facă zgomot. Pentru că ursul te atacă doar dacă este luat prin surprindere sau dacă are pui și simte că odraslele îi sunt în pericol”, explică Adrian Titianu, specialistul în cinegetică de la Direcția Silvică Bacău.

Florentin Radu